Companiile și inventatorii din România au trimis la Oficiul European de Brevete (OEB), 63 de cereri pentru brevet european (+50% față de anul 2023), rata de acceptare fiind de 52,6%, cu mult peste cea a solicitărilor cercetătorilor din Coreea de Sud (18,9%), China (17,9%), SUA (16%) și Japonia (7,9%), conform Indexului brevetelor 2024, publicat marți.
Domeniile principale în care cercetătorii români au cerut brevete în 2024:
- tehnologia medicală (11 solicitări)
- domeniile legate de IT, inclusiv tehnologia informatică și metodele IT pentru management (8).
Cel mai puternic solicitant român a fost, pentru al doilea an consecutiv, Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava.
SUA, Germania și Japonia, principalele țări de origine ale cererilor de patentare
La nivel global, activitatea intensă de brevetare a rămas aproape similară cu cea din anul precedent, respectiv 199.264 de cereri de brevete transmise față de 199.452, în anul anterior (-0,1%), după trei ani de creștere semnificativă. Astfel, SUA și-au menținut poziția de țară principală de origine a cererilor pentru brevet european, urmate de Germania, Japonia, China și Coreea de Sud.
Coreea de Sud a înregistrat cea mai mare creștere (+4,2%), China- o creștere de 0,5%, în timp ce companiile și inventatorii din SUA (-0,8%) și Japonia (-2,4%) au depus mai puține cereri.
Clasamentul primelor zece țări de origine rămâne neschimbat din 2023:
Europa, creștere peste medie a solicitărilor pentru brevete în domeniul tehnologiei
- Numărul cererilor de brevet provenind din cele 39 de state membre ale OEB a crescut din nou în 2024 (cu 86.296 de cereri, +0,3%), deși înregistrările din cele 27 de state membre ale UE au scăzut (68.392 de cereri, -0,4%).
- Statele-membre ale OEB au reprezentat 43% dintre cererile depuse, în timp ce 57% au provenit din afara Europei.
- Întreprinderile și inventatorii europeni au înregistrat o creștere peste medie în domeniile tehnologiei informatice (+5,9%) și transporturilor (+4,8%).
- Avansul numărului de cereri a fost susținut de Elveția (+3,2%) și Regatul Unit al Marii Britanii (+3,1%), în timp ce din rândul celor 27 de state-membre ale UE, Germania a raportat o creștere de 0,4% și Franța, de 1,1%.
- Alte creșteri semnificative ale numărului total de cereri de brevete europene au fost înregistrate în rândul țărilor europene cu peste 1.000 de cereri, inclusiv în Irlanda (+4,4%), Spania (+3,0%) și Finlanda (+2,7%).
- 22% dintre cererile pentru brevet depuse la OEB provenind din Europa veneau de la inventatori individuali sau IMM-uri (cu mai puțin de 250 de angajați), iar alte 7% de la universități și organizații publice de cercetare.
- Protecția unitară a fost solicitată în cazul a 25,6% din totalul brevetelor europene acordate de OEB, respectiv peste 28.000 de cereri. Titularii de brevete din statele membre ale OEB au avut cea mai mare rată de acceptare, cu o medie de 36,5% din brevetele lor europene transformate în brevete unitare.
- Pentru România, rata de acceptare a fost de 52,6%, în timp ce pentru alte regiuni a fost mai scăzută: Coreea de Sud (18,9%), China (17,9%), SUA (16%) și Japonia (7,9%).
- Entitățile mai mici sunt mai înclinate să utilizeze sistemul, IMM-urile și universitățile europene având o rată de adoptare de 57,5%, conform Indexului brevetelor.
Tehnologia Informatică, principalul domeniu, pentru prima dată, grație AI
- Din totalul cererilor transmise la OEB în 2024, tehnologia informatică, care include invențiile legate de Inteligența Artificială, a fost, pentru prima dată, principalul domeniu pentru cererile de brevet european, cu 16.815 de cereri.
- De asemenea, mașinile electrice, aparatele și energia au înregistrat cea mai mare creștere, anul trecut (+8,9% față de 2023), datorită progreselor înregistrate în domeniul tehnologiilor energetice curate, în special în domeniul bateriilor (+24%).
- Comunicațiile digitale, care cuprind invențiile legate de rețelele mobile, au înregistrat o scădere de 6,3%.
Samsung, cele mai multe brevete solicitate
În ceea ce privește companiile, Samsung a fost noul solicitant principal la OEB în 2024 (ultima dată conducând clasamentul în 2020), urmată de Huawei, LG, Qualcomm și RTX.
Top 10 include patru companii din Europa, două din Coreea de Sud, două din SUA și câte una din China și Japonia.
Principalii solicitanți de brevete unitare au fost: Johnson & Johnson, Siemens, Samsung, Qualcomm și Volvo Group.
Sistemul brevetului unitar, lansat în 2023, continuă să se dezvolte și oferă inovatorilor o protecție prin brevet mai simplă și mai accesibilă în 18 state-membre ale UE, cu o singură cerere adresată OEB. România face parte din acest sistem de la 1 septembrie 2024, ceea ce înseamnă că de atunci toate brevetele europene cu efect unitar acoperă automat și țara noastră.
Cu 6.300 de angajați, OEB este una dintre cele mai mari instituții de servicii publice din Europa. Oficiul are sediul central în Munchen și birouri deschise în Berlin, Bruxelles, Haga și Viena. Prin procedura centralizată de acordare a brevetelor a OEB, inventatorii pot obține o protecție de înaltă calitate a brevetelor în până la 45 de țări, acoperind o piață de aproximativ 700 de milioane de persoane.
(Citește și: Japonia va oferi compensaţii companiilor pentru a păstra secrete unele brevete)
****
