Economia României a început în trimestrul al doilea să dea primele semne de stabilizare după impactul negativ al măsurilor de consolidare fiscală, stabilizarea economică fiind susținută în special de formarea brută de capital fix și de marile proiecte de infrastructură, conform lui Claudiu Cercel, director general adjunct al BRD.
Oficialul BRD consideră drept un semnal extrem de favorabil evoluția deficitului bugetar, care la 6 luni ale anului a fost de doar 2% din PIB, o performanță peste așteptări. Pentru tot anul, există perspective ca deficitul bugetar să se situeze ușor sub 6%, a spus oficialul BRD în cadrul teleconferinței cu analiștii organizate după publicarea rezultatelor semestriale ale băncii la Bursa de Valori București.
„Unele semne timpurii de stabilizare au început să apară în trimestrul al doilea, datorită formării brute de capital fix și proiectelor mari de infrastructură. Dar aș spune că vestea cea mai bună, într-un fel, având în vedere că vorbim despre această consolidare fiscală, este deficitul bugetar pentru primele șase luni ale anului, de 2%, ceea ce reprezintă într-adevăr o performanță peste așteptări. Ne amintim că, în urmă cu doi ani, ne apropiam de 10%. Pentru 2027, există estimări favorabile potrivit cărora deficitul bugetar nu doar că se va încadra în țintă, ci chiar ar putea avea o performanță mai bună, coborând ușor sub 6%.”, a spus Cercel, precizând însă că mediul macroeconomic rămâne dificil, pe fondul efectului consolidării fiscale asupra activității economice.
BRD estimează o rată a inflației de 5,5% la finalul anului – Oficial BRD: „Banca Națională continuă să fie prezentă pe piața valutară pentru a se asigura că volatilitatea nedorită nu afectează moneda”
Conform executivului BRD, piața muncii rămâne însă slabă, iar în rata anuală a inflației continuă să se înregistreze efectele generate de majorările de taxe și impozite de anul trecut, care au împins rata inflației spre 10%. BRD estimează că procesul dezinflaționist va deveni mai vizibil începând din iulie și că rata anuală a inflației ar putea coborî la 5,5% la sfârșitul lui 2026.
În acest context, BRD nu se așteaptă ca Banca Națională a României să modifice dobânda de politică monetară până la finalul anului.
„Probabil nu va face nicio mișcare până la sfârșitul anului. Va aștepta în continuare ca procesul de consolidare fiscală să se consolideze și ca presiunile inflaționiste să se estompeze”, a spus Claudiu Cercel.
În ceea ce privește cursul de schimb, situația s-a stabilizat după devalorizarea începută în luna mai, însă BNR continuă să fie prezentă pe piața valutară pentru a limita mișcările nedorite ale monedei, potrivit oficialului BRD.
„Situația este relativ stabilă după deprecierea pe care am avut-o în urmă cu câteva luni, banca centrală fiind încă prezentă în piață pentru a se asigura că volatilitatea nedorită nu afectează moneda”, a arătat Cercel.
Indicatorii sectorului bancar sunt solizi, creditarea și-a revenit în luna mai spre o rată anuală de 10%
„În acest context în care presiunile inflaționiste sunt încă ridicate, banca centrală nu a operat nicio modificare a ratei de politică monetară. Probabil nu va face nicio mișcare până la sfârșitul anului. Va aștepta în continuare ca procesul de consolidare fiscală să se consolideze și ca presiunile inflaționiste să se estompeze. Ratele dobânzilor sunt relativ stabile, cu ROBOR la trei luni la 5,8%, în timp ce randamentele (suverane) pe termen lung se mențin în intervalul 6%-7%”, a declarat acesta.
Potrivit oficialului BRD, la nivelul sectorului bancar, indicatorii continuă să fie solizi și să se compare favorabil cu media Uniunii Europene.
„Indicatorii din sectorul bancar continuă să fie solizi și se compară favorabil cu media UE în ceea ce privește cele trei categorii pe care le măsurăm și le prezentăm în mod obișnuit: adecvarea capitalului și lichiditatea, creditele și depozitele. Putem menționa chiar că ritmul de creștere a creditării s-a îmbunătățit în trimestrul al doilea, apropiindu-se de 10% în termeni anuali în luna mai. O mențiune privind calitatea activelor: într-adevăr, rata creditelor neperformante a crescut în termeni anuali și se situează peste media UE, așa cum s-a întâmplat și în această perioadă. Există însă un factor important și, aș spune, reconfortant: gradul de acoperire a creditelor neperformante, de aproape 64%, este cu mult peste media UE, de 41%”, a mai precizat executivul BRD.
Conform oficialilor BRD, poziția băncii de lichiditate a rămas solidă în trimestrul al doilea, în pofida scăderii raportului credite/depozite, determinată în principal de diminuarea depozitelor companiilor.
Potrivit raportului financiar semestrial al BRD, banca continuă să aibă un buffer confortabil de active lichide de înaltă calitate, format din titluri de stat, care reprezintă aproape 30% din portofoliul de active. Poziția de lichiditate a BRD, din perspectiva indicatorilor de reglementare, este de asemenea confortabilă, rata de acoperire a necesarului de lichiditate (LCR) menținându-se la 170% la finalul S1 2026.
De notat că BRD a înregistrat la nivel de grup un profit net de 784 milioane de lei în primul semestru din 2026, cu 2,5% mai mare comparativ cu cel obținut în primul semestru din anul precedent, în condițiile dublării taxei pe cifra de afaceri a băncilor la 4%, în vara anului trecut – fără această taxă profitul BRD a crescut cu o rată de 11%.
(Citește și: Sezonul raportărilor la BVB a început: profitul BRD crește cu 2,5%, în timp ce BCR raportează un declin de 18%, după triplarea provizioanelor)
(Citește și: Primele semne că punctul minim al neîncrederii în economia României a fost depășit. Analist: „Companiile fie ignoră impasul politic, fie au integrat incertitudinea”)
***
Urmărește-ne pe Google News
