PSD discută cu sindicatele viitorul program de guvernare – BNS cere impozit progresiv

Blocul Naţional Sindical (BNS) lansează un apel public către Guvernul României pentru a reduce taxarea muncii, prin introducerea impozitului progresiv și recalibrarea aportului pe care îl au la bugetul de stat angajații și capitalul. Organizația a prezentat aceste solicitări și la întâlnirea pe care a avut-o cu reprezentanți ai PSD în cadrul dialogului deschis de cea mai mare formațiune politică din România în scopul pregătirii programului de guvernare 2005 – 2009.

Reamintim că PSD s-a întâlnit anterior și cu liderii organizațiilor patronale, în același scop.

Solicitările BNS și argumentele (prezentate într-o analiză realizată de Departamentul Cercetare din cadrul organizaţiei) înmânate PSD

Reducerea fiscalității fiscalitatii pe veniturile din muncă și reașezarea sarcinii fiscale între muncă și capital

Argumentele

România trebuie să ia în calcul o reducere a sarcinii fiscale pe veniturile din muncă și echilibrarea poverii dintre muncă și capital, pentru că:

• Salariatii din Romania asigura, prin impozit pe venit si contributii sociale platite peste 40% din veniturile totale ale bugetului public consolidat.

• Mediul de afaceri asigura in mod direct mai putin de 8% din veniturile bugetului general consolidat.

• Veniturile din impozite indirecte, asumate in final tot de gospodarii prin consum asigura aproximativ 33% din venituri, iar veniturile nefiscale, circa10%.

• Impozitul pe profit si cel pe proprietate au avut in 2023 cel mai redus grad de realizare, mult sub impozitul pe venit si contributiile sociale.

• In 2024, Romania are una din cele mai reduse impozitari pe capital, din 31 de state europene Romania este pe locul 27 cu una din cele mai mici cote de impozitare a profitului companiilor.

• De asemenea, Romania are una dintre cele mai mici rate de impunere a dividendelor, doar Bulgaria si Grecia au cote mai reduse decat Romania.

„Ponderea contribuțiilor faţă de veniturile din taxe este mult mai mare decât în statele Organizaţiei pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (OECD). Datele centralizate la nivelul OECD arată că România se află pe poziţia 6 din 37 de economii studiate ca dimensiune a încasărilor din contribuţii sociale faţă de veniturile fiscale. În România, contribuţiile reprezintă 37,5% raportat la toate încasările din venituri fiscale. Raportat la veniturile din taxe din România, contribuţiile reprezintă astfel 37,5% din acestea în timp ce media statelor OECD/aspirante OECD este de 24,3%”, arată analiza BNS.

Structura deformată a nivelului contribuţiilor raportat la încasările efective din impozite şi taxe este evidentă în situația încasărilor din taxe versus contribuţii sociale:

La nivelul anului 2023, încasările din contribuţii aplicate pe venitul salariaţilor au reprezentat:

• de 4 ori suma totală a încasărilor din impozite pe salarii şi pe venit;
• de 5,5 ori mai mult decât toate încasările din impozitul pe profit;
• de 1,5 ori mai mult decât suma încasărilor totale din TVA.

Soluția Guvernului, de a majora TVA, crește inechitatea sistemului fiscal

Majorarea TVA, pregătită de guvern pentru reducerea deficitului, va apăsa mai mult tot angajații, în condițiile în care, după acoperirea cheltuielilor de subzistenţă, cea mai mare parte a veniturilor majorităţii salariaţilor din România se îndreaptă spre consum şi nu spre economisire, din cauza nivelului mic al salariilor din România, mai arată BNS.

BNS cere impozit progresiv pe venituri

Argumente

• Analiza BNS arată că majoritatea salariaţilor din România, în jur de 80% din totalul lucrătorilor, sunt plătiţi sub nivelul câştigului salarial mediu brut pe economie.

• România are impozite mare pe cele mai mici salarii, însă percepe cea mai redusă cotă de impozit pe venit în cazul veniturilor mari, în tabloul european.

• Diferența de impozitare a veniturile ce reprezintă 67% din salariul mediu și cele care echivalează 100% salariul mediu este în România de doar 0.1 pp, în timp ce în Europa se situează la aproximativ patru pp.

„Romania trebuie sa renunte sa mai aplice masuri fiscale ce au aruncat in capcana salariilor mici aproape 1 milion de salariati si sa aplice politici fiscale care intr-adevar sa sprijine familiile de salariati”, solicită BNS.

Trebuie stimulate negocierile colective și abandonată politica folosirii salariului minim pentru a influența nivelul salariilor

„Salariul minim a reprezentat in ultimii 20 de ani singura parghie reala de a influenta nivelul salariilor in Romania. In conditiile distrugerii negocierilor colective o astfel de parghie a devenit un instrument folosit politic de la caz la caz. In aceste conditii Romania are azi o distributie salariala cat se poate de deficitara”, arată BNS.

Argumente

• Daca in Uniunea Europeana, raportul celor cu salarii mici este de 3 salariati cu venituri mici din fiecare 20 de salariati, in Romania, raportul este de 7 salariati cu venituri mici la fiecare 20 de angajati.

• Inechitatea distributiei salariale din Romania este demonstrata si de ponderea angajatilor care caștiga sub salariul mediu pe economie, doar 2 din 10 salariati au venituri mai mari decât cel mai recent castig salarial mediu brut disponibil.

În afara acestei observații a confederației sindicale, menționăm că salariul minim și creșterile sale programate strategic (cum a fost anul acesta, când majorarea s-a produs în iulie, cu o lună înainte de creșterea pensiilor) sunt și un instrument de a colecta mai multe fonduri la bugetul de stat, în condițiile în care în schema bugetarilor sunt puțini angajați cu venituri la acest nivel, astfel încât impactul este mic pe partea de cheltuieli, dar semnificativ pentru încasările la buget.

BNS atrage atenția însă că autoritățile trebuie să se pregătească pentru ce urmează după anul 2030, moment în care România va începe să se confrunte cu problema demografică (pensionarea numeroșilor decreței și intrarea pe piață a unor cohorte mult mai reduse de tineri), ceea ce va crea o presiune suplimentară la nivelul sistemelor, în special la pensii și sănătate.

****