Banca Națională a României (BNR) a decis luni menținerea ratei dobânzii de politică monetară la 6,50% pe an, în condițiile unor incertitudini ridicate privind evoluția inflației și a economiei. BNR a păstrat, de asemenea, dobânda pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% și dobânda pentru facilitatea de depozit la 5,50%, precum și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Decizia vine după ce rata anuală a inflației a coborât în iunie la 10,42%, de la 10,85% în mai. BNR spune că reducerea a fost determinată aproape integral de scăderile pronunțate ale prețurilor la legume, fructe și combustibili, parțial contrabalansate de scumpirea gazelor naturale și a energiei electrice.
Inflația de bază CORE2 ajustat a revenit pe creștere, ajungând la 8,3% în iunie, față de 8,2% în martie. BNR pune evoluția pe seama efectelor indirecte ale scumpirii combustibililor, a creșterii cursului de schimb leu/euro și a dinamicii prețurilor unor importuri, în condițiile menținerii unor așteptări inflaționiste ridicate pe termen scurt.
Analiștii BCR: Dobânda-cheie ar putea rămâne la 6,50% până în luna mai 2027
Analiștii BCR consideră că decizia BNR de a menține dobânda-cheie la 6,50% a fost în linie cu așteptările și nu văd probabilă o majorare a ratei în acest an, în condițiile unei economii care funcționează cu un deficit de cerere.
„Ne așteptăm ca rata dobânzii-cheie să rămână la 6,50% până în mai 2027. Majorările de dobândă par improbabile într-o economie care funcționează cu un deficit de cerere”, arată analiștii BCR într-o notă transmisă investitorilor.
Economiștii apreciază că o gestionare mai strictă a lichidității ar putea împinge rata efectivă peste nivelul actual de 5,50% al facilității de depozit, dar spun că acesta nu este scenariul lor de bază și că o asemenea evoluție ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât noi presiuni inflaționiste.
În privința inflației, BCR se așteaptă la o scădere puternică în trimestrul al treilea, pe măsură ce efectele măsurilor privind prețul energiei electrice, precum și cele ale majorărilor de TVA și accize, ies din baza de calcul.
Analiștii estimează că inflația va coborî de la 10,4% în iunie la 5,9% la sfârșitul anului. Ei anticipează o scădere la 7,8% în iulie și o reducere suplimentară de aproximativ două puncte procentuale în august.
„O încetinire bruscă este probabilă în lunile de vară, determinată de efectele de bază favorabile”, notează analiștii BCR.
Totodată, BCR estimează că inflația de bază CORE2 ajustat va coborî de la 8,3% în iunie la 5,4% la sfârșitul anului.
Analiștii atrag însă atenția că prețurile internaționale ale petrolului reprezintă în continuare o sursă importantă de incertitudine, iar o eventuală depreciere suplimentară a leului ar putea pune presiune în sensul creșterii inflației. În prezent, cursul euro/leu s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare.
În ceea ce privește economia, BCR observă la rândul său semne de revenire în trimestrele al doilea și al treilea, după stagnarea din primul trimestru. Analiștii spun că îmbunătățirea este susținută în principal de evoluția mai bună a economiei în trimestrul al doilea față de aceeași perioadă a anului trecut, deși performanțele sectoarelor economice rămân mixte.
„Cifrele preliminare privind creșterea PIB din trimestrul al doilea din 2026 vor fi publicate vineri și ne așteptăm la o îmbunătățire în termeni trimestriali și la o evoluție relativ plată în termeni anuali”, estimează BCR.
Economia a stagnat în T1
Datele statistice reconfirmă stagnarea activității economice în primul trimestru din 2026, după o contracție de 1,9% în trimestrul al patrulea din 2025. BNR spune că evoluția a dus la o adâncire moderată a deficitului de cerere agregată.
PIB-ul a scăzut cu 1,2% în termeni anuali în primul trimestru, după o creștere de 0,2% în trimestrul al patrulea din 2025. Contracția a fost asociată inclusiv cu accentuarea ușoară a scăderii consumului gospodăriilor și, mai ales, cu majorarea aportului negativ al variației stocurilor.
Formarea brută de capital fix și-a încetinit puternic creșterea, exclusiv pe seama declinului din sectorul public, în timp ce exportul net și-a înjumătățit impactul expansionist. În acest context, deficitul balanței comerciale și-a temperat scăderea în termeni anuali, iar deficitul de cont curent și-a accentuat-o.
Pentru trimestrele al doilea și al treilea, BNR vede însă semne de redresare.
„Cele mai recente date și analize indică o ușoară redresare a activității economice pe ansamblul trimestrelor II și III 2026”, a transmis banca centrală.
Vânzările cu amănuntul și-au atenuat ușor declinul anual în trimestrul al doilea, iar vânzările auto-moto și-au reaccelerat creșterea în aprilie-mai. În aceeași perioadă, volumul lucrărilor de construcții a înregistrat un salt important, în timp ce producția industrială și-a accentuat contracția față de perioada similară a anului trecut.
Exporturile de bunuri și servicii au continuat să crească în aprilie-mai, dar într-un ritm relativ mai modest decât în primul trimestru. Diferența pozitivă față de dinamica importurilor s-a redus, iar deficitul comercial și-a stopat ajustarea descendentă față de anul precedent.
Piața muncii: șomaj ușor mai mic, dar deficitul de forță de muncă se restrânge
Pe piața muncii, BNR observă o încetinire a scăderii numărului de salariați în aprilie-mai 2026, însoțită de o reducere ușoară a ratei șomajului BIM în trimestrul al doilea. Rata șomajului ajunsese la o medie de 6,4% în primul trimestru.
Sondajele din iulie indică o revenire a intențiilor de angajare pe termen foarte scurt, după două trimestre de scăderi consistente. În același timp, companiile raportează un deficit de forță de muncă mai redus, până la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și servicii, mai punctează conducerea BNR.
Dinamica anuală a salariului brut nominal a continuat să scadă în aprilie și mai, ajungând la niveluri joase din perspectivă istorică. În industrie, însă, costul unitar cu forța de muncă a înregistrat un salt în mai, reamplificându-se pe ansamblul primelor două luni ale trimestrului al doilea.
Leul s-a menținut pe un palier mai ridicat; creditarea accelerează
Pe piețele financiare, principalele cotații ale pieței monetare interbancare au avut o evoluție liniară în iulie, se mai arată în comunicat. Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung și-au oprit scăderea la începutul lunii și au intrat ulterior pe o traiectorie lent crescătoare, dar fluctuantă, în contextul reescaladării conflictului din Orientul Mijlociu.
Cursul leu/euro s-a menținut pe palierul mai ridicat pe care s-a repoziționat în ultima decadă a lunii mai, iar în iulie oscilațiile s-au redus ușor. Raportul leu/dolar s-a cvasi-stabilizat la nivelurile crescute atinse în luna precedentă.
Creditarea sectorului privat a accelerat în iunie. Dinamica anuală a creditului a ajuns la 8,4%, de la 7,7% în mai, susținută de creșterea componentei în lei și de continuarea avansului relativ rapid al creditului în valută.
BNR estimează o scădere puternică a inflației în trimestrul al treilea
Consiliul de administrație al BNR a aprobat luni și Raportul asupra inflației, ediția august 2026. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației va avea o „corecție descendentă substanțială” în trimestrul al treilea, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la energia electrică și ale majorării TVA și accizelor.
Inflația este estimată să aibă o evoluție ușor fluctuantă în trimestrul al patrulea din 2026, după care ar urma să scadă gradual și să reintre la finele anului 2027 în intervalul țintei. BNR indică drept factori ai dezinflației efectele de bază asociate creșterilor recente de prețuri și intensificarea presiunilor dezinflaționiste provenite din deficitul de cerere agregată.
Totodată, deficitul de cerere este estimat să se adâncească în perioada imediat următoare, coborând la valori mai mici decât cele anticipate anterior, în contextul corecției bugetare și al crizei energetice globale.
Riscuri: energie, alimente, petrol, consolidare fiscală și Orientul Mijlociu
BNR avertizează că perspectiva inflației și a economiei rămâne expusă unor riscuri importante. Printre acestea se numără evoluția prețurilor la energie și alimente, în condițiile secetei severe din acest an, precum și evoluția prețului petrolului și efectele sale asupra altor materii prime și asupra prețurilor internaționale.
Un alt factor de incertitudine îl reprezintă măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026, în cadrul Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană și al procedurii de deficit excesiv.
Conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică reprezintă, de asemenea, riscuri semnificative pentru activitatea economică și inflație, prin efectele asupra puterii de cumpărare, încrederii consumatorilor, activității și profiturilor companiilor, dar și asupra costurilor de finanțare.
„Incertitudini și riscuri semnificative la adresa perspectivei activității economice, implicit a evoluției pe termen mediu a inflației, generează însă și conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică”, a transmis BNR.
În acest context, banca centrală consideră esențială utilizarea fondurilor europene, în special a celor din PNRR.
„Absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, în principal a celor aferente PNRR, sunt esențiale pentru contrabalansarea parțială a efectelor contracționiste ale consolidării bugetare și ale conflictului din Orientul Mijlociu”, se arată în comunicat.
BNR mai notează că deciziile BCE și Fed, precum și atitudinea băncilor centrale din regiune, rămân relevante pentru evoluția economică și monetară internă.
(Citește și: ”Cum și-a păstrat România ratingul suveran: evoluția a 4 indicatori, în 3 ani de turbulențe politice, economice și fiscale, care ne-au dus la un pas de junk”)
***
Urmărește-ne pe Google News
