În săptămâna de după alegeri, Banca Națională a României (BNR) a cheltuit aproximativ 6 miliarde de euro din rezervele valutare pentru a sprijini leul, potrivit unei estimări a analiștilor Erste Group Bank.
BNR a operat cel mai probabil o nouă intervenție în piața valutară în ședința de luni, judecând după evoluția cursului EUR/RON.
În contextul crizei guvernamentalo-electorale, BNR a intervenit de mai multe ori pe piața valutară pentru a apăra leul și a controla deprecierea. Asta a redus cantitatea de lei din piața monetar-bancară și a dus la creșterea dobânzilor ROBOR și a dobânzilor pentru finanțările pe termen scurt, iar creșterea dobânzilor a redus posibilitatea speculațiilor suplimentare pe leu. Creșterea dobânzilor s-a reflectat în calmarea de vineri a presiunii pe deprecierea monedei naționale.
Notă: Pozițiile short devin mai costisitoare când cresc dobânzile, în condiții de lichiditate restrânsă. În același timp se sporește atractivitatea pozițiilor în lei.
Deprecierea leului o continuat după fixingul de la ora 13:00
Analiștii Erste Group Bank mai spun că nivelul critic actual pentru Banca Națională a României pare a fi 5,15 lei/euro. Aceștia punctează faptul că leul s-a stabilizat, în jurul valorii de 5,1 pentru un euro, reflectând o depreciere de peste 2% față de nivelul de dinainte de alegeri.
BNR a intervenit cel mai probabil în piață și luni (vezi grafic mai sus), cel mai probabil pentru a ataca pozițiile short pe leu, iar până la ora 12:59, cursul valutar a fost lăsat de BNR fix sub 5,1 lei pe euro.
La fixingul oficial de 13:00, cursul anunțat de BNR a fost de 5,0993 lei/euro, în ușoară apreciere față de 5,1165 lei în ședința de vineri. După fixingul oficial, leul a revenit ușor-ușor pe depreciere, euro trecând peste 5,1 lei la 13:30. Comparativ, în raport cu dolarul, leul a continuat să se deprecieze, reflectând o evoluție lipsită de intervenții.
(Citește și: ”Mixul de factori care a împins euro peste 5 lei. Excesul de lichiditate din piața monetar-bancară s-a restrâns puternic în debutul lunii mai, după intervențiile BNR – Cum explică criza leului JP Morgan”)
Evoluție pozitivă a dobânzilor – intrări ușoare de capital în titluri de stat
În ceea ce privește dobânzile la obligațiunile de stat în lei pe 10 ani ale României (ROMGB), acestea au scăzut luni la 8,2%, revenind după un vârf de 8,6% atins joi. Inclusiv dobânzile pe termen scurt și mediu au scăzut, cu ratele dobânzilor la obligațiunile guvernamentale pe 2 ani și 3 ani revenind în jos, la 8,48%, respectiv 8,62%, sugerând achiziții mai solide după vânzările masive de săptămâna trecută.
Pe piața monetară, dobânzile rămân ridicate, rata ROBOR pe 3 luni fiind anunțată de BNR la 7,31%, cu o creștere săptămânală de 140 puncte de bază. Tensiunile de pe piața lichidității sunt alimentate de intervențiile valutare ale BNR, care prin vânzările sale de valută au redus cantitatea de lei din piață.
În același timp, dobânzile pentru finanțările pe 1 zi (T/N – care arată costul împrumutului în lei pe termen de 1 zi, indicator al tensiunilor de lichiditate din piață) au scăzut de la 7,08% vineri la 6,87% luni.
Săptămână importantă pentru piețe și investitori, dincolo de alegeri – Date importante vor fi publicate de INS
Pe lângă alegerile din 18 mai, mult așteptate de piețe în contextul nevoii de decizii rapide și vitale pentru traiectoria fiscal-bugetară a României și a economiei, săptămâna aceasta va fi una foarte importantă din perspectiva datelor statistice.
Marți va fi publicat indicele prețurilor de consum (IPC) din România, unde se anticipează o decelerare a inflației anuale. Rata anuală a inflației este așteptată însă să rămână la un nivel ridicat, în ciuda unei posibile influențe pozitive în urma scăderii prețurilor la energie.
Miercuri sunt așteptate date privind balanța de cont curent a României, precum și cu privire la producția industrială a țării noastre, care ar putea arăta un declin anual mai accentuat, din efectului de bază. Totodată, joi este ziua PIB-ului, cu publicarea rezultatelor pentru trimestrul I din România (plus Slovacia, Polonia și Slovenia).
Pentru România, se estimează o creștere modestă a PIB-ului în T1 2025, în condițiile unui consum în încetinire și a unei contribuții negative din partea exporturilor nete, cu toate că investițiile ar putea să fi susținut suficient activitatea economică.
(Citește și: ”BCR Raport: Guvernul are nevoie de noi măsuri fiscale echivalente cu 0,7-0,8% din PIB pentru a atinge ținta de deficit. Povestea stagflației aferentă României”)
(Citește și: ”Cursul își menține scăderea – 5,122 lei pentru un euro și 4,537 lei pentru un dolar – România e tratată de piețe ca un caz izolat”)
(Citește și: ”Purtătorul de cuvânt al BNR – evaluarea situației: Încercăm să găsim un echilibru, atât pentru curs cât și pentru dobânzi – Așteptăm reluarea intrărilor de bani în țară, acum avem numai ieșiri”)
(Citește și: ”(Primele) 8 efecte economice ale crizei guvernamentale – de la debandadă în deficit, la costul datoriei și pe piețele financiare”)
(Citește și: ”Tanczos Barna – după ”o discuție lungă” cu Mugur Isărescu: ”Riscăm o aterizare foarte dură dacă instabilitatea politică continuă – Soft landingul nu e credibil”. Ce măsuri trebuie să ia guvernul”)
***
Urmărește-ne pe Google News
