BNR menține dobânda: Activitatea economică a stagnat în T4 2025, exportul net a redevenit expansionist – Riscurile care se văd la orizont

Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a decis luni să mențină neschimbată dobânda-cheie de politică monetară, la nivelul de 6,5% pe an, în linie cu așteptările analiștilor, și să semnaleze deteriorarea perspectivei inflaționiste.

Aceasta a fost a 11-a ședință consecutivă a BNR la care dobânzile au fost ținute pe loc. În același timp, ședința de luni a fost prima din acest an a băncii centrale.

Atenție la inflația de rundă a 2-a. Avertisment de la BNR cu privire la o spirală inflaționistă prețuri-salarii

BNR arată că rata anuală a inflației CORE2 ajustat a continuat să crească în final de 2025, ajungând în decembrie la 8,5%, de la 8,1% în septembrie.

Potrivit băncii centrale, deteriorarea ”reflectă influențele persistente venite din dinamica costurilor salariale și din nivelul ridicat al așteptărilor inflaționiste pe termen scurt, alături de cele decurgând din creșterea cotațiilor unor mărfuri agroalimentare și a cursului de schimb leu/euro, precum și din efecte indirecte ale scumpirii energiei electrice”.

BNR avertizează practic că rata mare a inflației, anticipațiile de creștere a prețurilor la nivelul comercianților și consumatorilor și penuria de specialiști și lucrători necalificați de pe piața muncii – cuplată cu inflația mare – ar putea produce o spirală inflaționistă prețuri-salarii, ce ar contribui la intensificarea presiunilor inflaționiste într-o perioadă în care economia sub-performează.

România, în represiune financiară. Inflația a fost utilizată pentru reducerea dezechilibrului fiscal

Rata anuală de creștere a inflației, calculată prin Indicele Prețurilor de Consum (IPC), a rămas în final de 2025 aproape de pragul de 10% – respectiv la 9,7% în decembrie, de la 9,9% în septembrie. Inflația ajuns la pragul de 2 cifre după eliminarea la 1 iulie a mecanismului de plafonare-compensare la energie electrică și majorarea de la 1 august a cotelor de TVA și a accizelor.

Bloomberg scrie că BNR se confruntă cu presiuni inflaționiste generate de eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar al României, cel mai mare din UE. Dobânzile actuale au acționat totuși ca o ancoră pentru investitori în lunile de tumult financiar și de inflație mare din 2025, an dominat de criza electorală, politică și bugetară ce a urmat anulării alegerilor în decembrie 2024.

România are actualmente printre mai mari dobânzi de referință din UE, alături de Ungaria. Comparativ, însă, inflația în România este mult mai ridicată. Dobânzile, deși ridicate la nivel nominal, sunt cu mult sub rata inflației, ceea ce face ca rata reală a dobânzii să fie puternic negativă (stimulativă) în ultimele luni.

BNR: Inflația va scădea lent în primele trei luni din 2026 – Corecția deficitului va necesita măsuri noi în 2026, care vor reduce cererea agregată și, prin urmare, inflația

Potrivit comunicatului cu deciziile BNR, ”actualele evaluări relevă perspectiva descreșterii lente a ratei anuale a inflației în primele trei luni din 2026”.

Evoluția va avea loc grație scăderii cotațiilor unor mărfuri, inclusiv agroalimentare, și din efecte de bază.

Acestea vor fi ”suprapuse efectelor directe tranzitorii peste așteptări generate de expirarea schemei de plafonare a prețului la energia electrică și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor în trimestrul III 2025, ce se vor epuiza în a doua parte a anului curent”.

Guvernul va trebui să mai adopte măsuri pentru a asigura succesul consolidării bugetare

În același timp, arată BNR, ”corecția bugetară inițiată în 2025 și continuată probabil în 2026, inclusiv prin implementarea în debutul acestui an a unor măsuri fiscal-bugetare suplimentare, este de natură să antreneze în perspectivă presiuni dezinflaționiste tot mai intense din partea factorilor fundamentali, îndeosebi din partea cererii agregate, și să conducă la ajustarea pe mai departe a deficitului de cont curent”.

BNR încetinirea ritmului anual de creștere a prețurilor (IPC) la 3,7% la finalul lui 2026, care va permite BNR, în opinia analiștilor, să înceapă scăderea dobânzilor din a doua parte a anului. Guvernatorul Mugur Isărescu a semnalat în noiembrie că discuțiile despre reduceri ale dobânzilor nu vor avea loc, cel mai probabil, înainte de vară.

Bloomberg mai notează că perspectivele fiscale rămân un risc în acest an, întrucât guvernul nu a aprobat încă bugetul și nu a adoptat, încă, reformele administrative menite să reducă cheltuielile publice. Fitch Ratings a semnalat recent că sunt necesare măsuri suplimentare dacă România vrea să îmbunătățească perspectiva actualmente negativă asociată ratingului suveran, aflat cu o treaptă peste nivelul „junk”.

BNR: Exportul net a redevenit pozitiv. Cele mai recente date și analize indică o stagnare a activității economice în T4 2025

BNR mai trece în revistă cele mai recente evoluții economice, punctând că ”activitatea economică s-a comprimat în trimestrul III 2025 cu 0,2 la sută, după ce a crescut cu 1,1 la sută în trimestrul precedent (variație trimestrială), astfel încât deficitul de cerere agregată și-a accentuat probabil adâncirea în acest interval relativ în linie cu previziunile”.

Banca centrală arată că exportul net a redevenit expansionist. Aceasta după o supraperformanță a exporturilor începută în luna mai 2025, după deprecierea cursului euro/leu.

”Față de aceeași perioadă a anului trecut, avansul PIB s-a mărit la 1,7 la sută în trimestrul III 2025, de la 0,3 la sută în trimestrul II, în principal cu aportul formării brute de capital fix (investiții – n.r.), a cărei dinamică anuală a urcat semnificativ în teritoriul pozitiv, de la valoarea marginal negativă la care a coborât în trimestrul precedent. Totodată, consumul privat și-a accelerat întrucâtva creșterea în termeni anuali, iar evoluția exportului net a redevenit expansionistă în trimestrul III 2025, în condițiile în care variația anuală în ascensiune a volumului exporturilor de bunuri și servicii a devansat-o consistent pe cea a volumului importurilor, care și-a prelungit scăderea. Drept consecință, deficitul comercial și-a accentuat contracția în termeni anuali în trimestrul III 2025, iar deficitul de cont curent a continuat să se reducă în raport cu perioada similară a anului precedent, deși într-un ritm încetinit față de trimestrul II, atribuibil deteriorării balanței veniturilor primare”, explică BNR.

BNR mai adaugă în comunicat că ”cele mai recente date și analize indică o stagnare a activității economice în trimestrul IV 2025, în linie cu previziunile precedente, asociată cu o creștere a dinamicii anuale a PIB, în condițiile unor evoluții eterogene la nivelul componentelor cererii agregate și al sectoarelor majore”.

Ce este spirala prețuri-salarii

Spirala prețuri-salarii este un fenomen în care creșterile de prețuri alimentează creșterea salariilor – cost pentru companii – care la rândul lor duc la noi creșteri de prețuri ș.a.m.d. După cum explică economiștii, acest fenomen se declanșează, în general, în cazul în care piața muncii este dezechilibrată, în sensul că există o penurie de mână de lucru, iar angajatorii trebuie să majoreze salariile pentru a atrage și/sau reține lucrătorii.

Ca urmare, are loc creșterea costurilor de producție a bunurilor și serviciilor, ceea ce antrenează creșterea prețurilor bunurilor de consum. În măsura în care prețurile cresc, angajații vor cere salarii mai mari pentru a-și menține puterea de cumpărare, ceea ce antrenează o creștere suplimentară a costurilor de producție și a prețurilor, iar întregul ciclu se repetă, mai ales că firmele încearcă să își protejeze marjele.

Un indiciu important al apariției spiralei prețuri-salarii este persistența și amplificarea inflației, însoțite de dezancorarea anticipațiilor inflaționiste. Primul impuls este dat de creșterea ratei inflației mai rapid decât creșterea salariilor și, respectiv a productivității muncii, după cum explică Silviu Cerna într-un material publicat în Contributors.ro.

(Citește și: ”BNR este așteptată să mențină neschimbată dobânda-cheie până la mijlocul anului – inflația persistentă îndeamnă la prudență”)

***