Banca Națională a României (BNR) este așteptată de analiști să țină din nou pe loc dobânzile de referință la ședința de politică monetară de luni, 10 august. Reuniunea va prilejui adoptarea unui nou Raport trimestrial asupra inflației, ocazie cu care banca centrală și guvernatorul BNR Mugur Isărescu vor prezenta prognoza actualizată privind evoluția inflației.
Vlad Ioniță, economist BCR, consideră că conferința de presă de săptămâna viitoare a lui Isărescu, în care guvernatorul va prezenta Raportul, va fi deosebit de importantă pentru semnalele privind evoluția viitoare a politicii monetare și pentru cea mai recentă evaluare a BNR în privința stării în care se află economia României. Acesta arată că primul pas de relaxare a politicii monetare este așteptat din partea BNR abia în mai 2027.
Economia e în deficit de producție după măsurile fiscale din 2025, care au corectat deficitul record de 9,3% din PIB din 2024
”Estimăm că rata-cheie va rămâne la 6,50% până în mai 2027. Majorările de dobândă par puțin probabile într-o economie care funcționează cu un deficit de producție (output gap negativ – n.r.)”, arată Ioniță, într-un raport pentru investitori.
Potrivit acestuia, dacă BNR ar dori eventual să întărească politica monetară, deși asta ar lovi în mersul și așa sub-optimal al economiei (economia funcționează sub potențial), ar face acest lucru print-o gestionare mai strictă a lichidității din piața monetar-bancară, adică prin organizarea de licitații pentru atragerea de depozite care ar împinge în sus dobânzile.
”Acesta nu este scenariul nostru de bază și ar reflecta mai degrabă preocupări legate de cursul de schimb decât reapariția presiunilor inflaționiste”, arată Ioniță.
Rata anuală a inflației e așteptată să se reducă cu între 3 și 4 procente în iulie și august, doar grație efectului de bază
Vlad Ioniță mai arată că, în ciuda faptului că rata anuală a inflației e așteptată să se reducă cu între 3 și 4 procente în lunile iulie și august doar grație efectului de bază (ieșirea din baza de calcul a majorărilor de prețuri din vara lui 2025, cauzate de majorarea taxelor și impozitelor), din luna mai au apărut mai mulți factori inflaționiști care ar putea să ducă la majorarea prognozelor de inflație ale BNR.
”Având în vedere evoluțiile recente ale inflației, ne așteptăm ca BNR să își revizuiască ușor în sus prognoza, în special pentru inflația de bază, care s-a situat la 8,3% în iunie, față de nivelul de 8,1% anticipat de BNR în prognoza din mai. De asemenea, din luna mai au apărut mai mulți factori care exercită presiuni în sens ascendent, în special asupra componentelor energetice ale indicelui prețurilor de consum, și care este posibil să nu fi fost incluși în estimările anterioare ale BNR. Aceștia reprezintă o altă posibilă sursă de revizuire în sus a prognozei privind inflația”, arată Ioniță.
„Dominanța fiscală” = BNR favorizează creșterea economică și finanțarea deficitului, în detrimentul luptei cu inflația
BCR estimează o rată anuală a inflației de 5,9% la sfârșitul lui 2026, în scădere puternică de la 10,4% în iunie. Scăderea abruptă a ratei anuale a inflației în lunile de vară va fi determinată de aceste efecte de bază favorabile, ca urmare a ieșirii din baza de calcul a ratei anuale a majorărilor de prețuri din vara lui 2025, cauzate de majorarea taxelor și impozitelor (TVA, accize etc).
”Estimăm că rata anuală a inflației va coborî la 7,8% în iulie, pe măsură ce efectul liberalizării prețurilor la electricitate, introdusă anul trecut, iese din baza de comparație statistică. În august ar trebui să urmeze o nouă scădere, de aproximativ două puncte procentuale, odată ce majorările taxelor indirecte ies, la rândul lor, din comparația anuală”, mai notează Ioniță.
Prețul petrolului și al carburanților, marile necunoscute în materie de inflație – Deprecierea cursului valutar, un alt pericol
Potrivit acestuia, evoluțiile volatile recente ale cotației petrolului Brent sugerează că prețurile carburanților vor rămâne o sursă importantă de incertitudine, în ceea ce privește impactul în rata inflației. Carburanții s-au scumpit recent la un nivel record, spre 11 lei în cazul litrului de motorină, însă sunt așteptate ieftiniri abrupte săptămâna viitoare grație ieftinirii recente a țițeiului.
”O depreciere suplimentară a leului reprezintă în continuare un risc în sens ascendent pentru inflație, deși cursul EUR/RON s-a stabilizat deocamdată într-un nou interval de tranzacționare”, mai punctează Ioniță, la categoria riscuri la adresa inflației.
De notat că inflația de bază a ajuns la 8,3% în iunie, iar BCR estimează că ea va coborî la 5,4% până la sfârșitul anului.
BNR încearcă să împace și capra și varza: să asigure și finanțarea deficitului și să lupte și cu inflația
România se află din 2024 într-un context economic caracterizat de stagflație: stimulentele fiscale record din anul electoral 2024 (deficit bugetar de 9,3% din PIB) nu au mai produs creștere economică, ci inflație și consum din importuri la un nivel nesustenabil și dăunător, iar măsurile din ultimul an de corectare a deficitului din 2024 au lovit capacitatea de producție și consum a economiei și au produs un nou puseu inflaționist.
În prezent, economiștii anticipează o scădere de până în -0,5% a PIB în 2026, aceasta putând fi mai profundă dacă rata de absorbție a fondurilor din PNRR va fi sub așteptări. În acest context, BNR a continuat să faciliteze finanțarea deficitului prin menținerea unui surplus de lichiditate în piața monetar-bancară, care sprijină inclusiv finanțarea și bunul mers al economiei, în ciuda inflației de două cifre care va duce la o creștere majoră a PIB nominal (neajustat cu inflația).
Economist: Corecția deficitului presupune o înăsprire suplimentară a politicii fiscale în 2027 și în anii următori
Vlad Ioniță punctează că ratingul suveran a României e probabil să rămână neschimbat în 2026, dar ”traiectoria de consolidare fiscală convenită cu Comisia Europeană presupune o înăsprire suplimentară a politicii fiscale în 2027 și în anii următori, cu obiectivul de a obține un excedent primar și de a inversa tendința de creștere a ponderii datoriei în PIB”.
”Punerea în aplicare a acestui plan va necesita un angajament politic puternic, care este posibil să se fi diminuat după căderea Guvernului. Pe măsură ce se apropie anul electoral 2028, perspectivele continuării ajustării fiscale se estompează, ceea ce ar putea impune, la rândul său, menținerea unor condiții monetare mai restrictive”, mai arată economistul BCR.
(Citește și: Guvernul și-a acoperit doar 52% din necesarul de finanțare, după 7 luni din an – Ministerul Finanțelor a împrumutat 138,5 mld. lei, până la final de iulie)
(Citește și: Unde s-a blocat Economia României – Explicațiile Comisiei de Prognoză pentru stagflație: Industria, serviciile și consumul trag PIB-ul în jos – Construcțiile (publice), agricultura și investițiile aduc o boare de speranță la final de an)
(Citește și: BNR lasă bani în piață pentru finanțarea deficitului bugetar: Surplusul de lichiditate din bănci a crescut din nou în mai, la 37,1 mld. lei)
***
Urmărește-ne pe Google News
