Un nou raport arată că Europa trebuie să prioritizeze investițiile țintite, reforma piețelor de capital și o cooperare financiară mai strânsă între UE și Marea Britanie pentru a reduce decalajul de productivitate față de SUA și China.
O analiză realizată de Bloomberg Intelligence (BI) arată că, pentru a atinge obiectivul autonomiei strategice până în 2035, Europa are nevoie de aproximativ 14.000 de miliarde de euro, echivalentul a 1.500 de miliarde de euro pe an sub formă de investiții și angajamente recurente de cheltuieli, pentru a compensa anii de subinvestiții în domenii precum energia, apărarea, tehnologia, piețele de capital și industria prelucrătoare.
Raportul „Europe’s Strategic Autonomy Imperative 2027-2035 Outlook” indică faptul că, dacă Europa nu accelerează investițiile, nu simplifică reglementările și nu dezvoltă piețe de capital mai profunde, regiunea riscă să rămână și mai mult în urma Statelor Unite și Chinei în industriile care influențează tot mai mult economia și geopolitica mondială.
Dacă nu acționează, decalajul se va dubla
Potrivit Bloomberg Economics, decalajul actual al PIB-ului potențial dintre Europa și SUA depășește deja 20%, ceea ce echivalează cu peste 3.000 de miliarde de euro anual, iar până în 2040 ar putea ajunge la aproape 40% (aproximativ 7.000 de miliarde de euro) dacă tendințele actuale se mențin.
Analiza BI arată că autonomia și competitivitatea Europei vor depinde mai puțin de stimulente economice generalizate și mai mult de investiții direcționate către sectoarele care susțin productivitatea pe termen lung, precum sistemele de apărare, rețelele electrice, echipamentele energetice, tehnologiile pentru fabricarea semiconductorilor, automatizarea industrială, infrastructura centrelor de date, anumite categorii de cipuri și infrastructura piețelor financiare.
În schimb, sectoare precum industria auto, chimică, siderurgică, agricultura și lanțurile de aprovizionare pentru bunuri de consum rămân vulnerabile. Potrivit BI, politicile publice pot încetini declinul acestor industrii sau pot menține capacități de producție, însă nu pot restabili cu ușurință competitivitatea lor globală din perspectiva costurilor.
Investițiile trebuie finanțate prin capital public și privat
„Finanțarea investițiilor necesare pentru creșterea autosuficienței Europei va necesita probabil o combinație de capital public și privat, la nivel paneuropean. Cele 14.000 de miliarde de euro ar putea transforma actualul decalaj de productivitate într-un nou ciclu investițional”, a declarat Tim Craighead, director global de conținut al Bloomberg Intelligence și coautor al raportului.
Apărarea necesită achiziții comune
Raportul arată că Europa înregistrează deficite importante în domenii precum apărarea antiaeriană, sistemele de lovire la distanță, securitatea cibernetică, infrastructura spațială, munițiile și flotele de avioane de luptă.
Cheltuieli anuale de peste 745 de miliarde de euro ar putea reduce aceste deficiențe doar dacă achizițiile militare vor fi coordonate mai eficient, iar investițiile vor rămâne în Europa pentru a genera un impact economic maxim.
Bloomberg Intelligence recomandă ca statele europene să prioritizeze investițiile inițiale în sisteme de luptă terestre, capabilități critice și apărare antiaeriană pentru a răspunde amenințării reprezentate de Rusia. Totodată, raportul propune înființarea unor centre europene de excelență pentru producția sistemelor de armament, în locul duplicării capacităților industriale în fiecare stat.
Energia stabilește limitele autonomiei
Energia reprezintă cel mai amplu capitol investițional din afara apărării.
Conform scenariului maximal analizat de BI, dependența Europei de importurile de combustibili fosili ar putea scădea de la aproximativ 60% în prezent la 40% în 2035, însă doar după investiții de peste 3.200 de miliarde de euro în producția de energie electrică, rețele, capacități de stocare și energie nucleară.
Raportul subliniază că accelerarea dezvoltării energiei regenerabile depinde mai ales de sprijinul politic, stimulente și o strategie industrială capabilă să extindă lanțurile de aprovizionare.
Europa își păstrează avantajul în echipamentele pentru fabricarea semiconductorilor
Bloomberg Intelligence estimează că Europa va avea nevoie de aproximativ 3.000 de miliarde de dolari până în 2035 pentru dezvoltarea infrastructurii cloud, a centrelor de date pentru inteligență artificială, a antrenării modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) și a altor tehnologii esențiale, în vederea reducerii dependenței de furnizorii din SUA și Asia.
Potrivit raportului, principalul avantaj competitiv al Europei rămâne producția echipamentelor utilizate în fabricarea semiconductorilor, însă acest atu nu este suficient pentru a elimina decalajul tehnologic față de principalii competitori.
Alte concluzii ale raportului
Piețele de capital reprezintă testul decisiv al capacității de finanțare. Gospodăriile din cele 27 de state membre ale Uniunii Europene dețin aproximativ 11.000 de miliarde de euro în depozite bancare, însă mobilizarea acestor resurse necesită simplificarea investițiilor transfrontaliere, consolidarea atribuțiilor Autorității Europene pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA), modernizarea infrastructurii post-tranzacționare și o mai bună aliniere între piețele financiare din UE și Marea Britanie.
BI apreciază că introducerea unui cont paneuropean de economii sau investiții, produse financiare mai simple și stimulente fiscale ar putea direcționa o parte mai mare din economiile populației către companii, infrastructură și investiții pe termen lung.
Infrastructura pentru inteligența artificială ar trebui dezvoltată în Europa. Furnizorii europeni dispun de capacitățile necesare pentru alimentarea și echiparea centrelor de date, însă oportunități estimate la peste 7 miliarde de dolari ar putea fi relocate în alte regiuni dacă accesul la energie electrică și procedurile de autorizare nu sunt accelerate.
Deficitul de materii prime limitează producția internă. Sectoarele siderurgic, chimic, agroalimentar, bunurilor de larg consum și industria auto pot păstra mai multă producție în Europa, însă rămân dependente de energie, produse chimice de bază, îngrășăminte, baterii, semiconductori și materii prime importate.
Piețele bursiere europene au performanțe solide, dar rămân în urma SUA. Acțiunile europene se tranzacționează aproape de maxime istorice și au crescut cu aproximativ 33% în ultimele 30 de luni, în pofida tarifelor comerciale, conflictului din Orientul Mijlociu și perturbărilor din sectorul energetic. Totuși, randamentele continuă să fie inferioare celor înregistrate în Statele Unite și pe piețele emergente, care beneficiază mai mult de expansiunea inteligenței artificiale și a centrelor de date.
(Citește și: ”Raport despre competitivitatea viitoare a UE: Deține 15% din PIB-ul mondial, dar doar 5% din capacitatea globală de calcul pentru AI”)
***
Urmărește-ne pe Google News
