Banca centrală a Japoniei (BOJ), una din cele mai importante instituții financiare din lume, ar urma să majoreze dobânzile de politică monetară fie în luna septembrie, la următoarea reuniune de politică monetară, fie la cea din octombrie, relatează Bloomberg. Agenția de presă scrie că guvernul premierului japonez Sanae Takaichi susține decizia de majorare a dobânzii de către Banca Japoniei în viitorul apropiat, următoarea mișcare.
Bloomberg citează mai multe surse familiarizate cu discuțiile de la Tokyo, unde temerile s-au amplificat pe fondul slăbirii yen-ului, din ultimele luni, care au produs un episod rar de intervenție valutară coordonată între guvernele SUA și Japoniei. Amintim că, în august 2024, un episod de apreciere de această dată a yen-ului în raport cu dolarul a produs efecte negative majore pe piețele globale, printre care creșterea rapidă a dobânzilor la titlurile de stat americane și globale și o corecție abruptă de 10% a burselor globale în termen de doar 3 zile.
O majorare rapidă a dobânzilor de către BOJ ar mai calma din pariurile speculative împotriva yen-ului, care a atins în urmă cu trei săptămâni noi minime record în raport cu dolarul. Condiția ar fi însă ca oficialii BOJ să semnaleze alte majorări la orizont.
Volatilitate pe piețele din Tokyo ar însemna volatilitate pe piețele americane, care ar putea împinge în sus dobânzile suverane ale SUA
Bloomberg mai arată că banca centrală a Japoniei se teme în același timp că slăbirea yenului alimentează creșterea prețurilor, în timp ce dorința guvernului este de a consolida efectele recentei intervenții valutare comune SUA-Japonia, care au mai calmat din presiunile de depreciere.
Conform surselor, acești factori îi aduc pe decidenții monetari și politici/fiscali de la Tokyo pe aceeași linie de gândire în privința necesității unei majorări rapide a dobânzilor.
Deși banca centrală a Japoniei are independență legală în ceea ce privește politica monetară, aceasta trebuie totodată să mențină un dialog strâns cu guvernul cu privire la principalele obiective economice. Cabinetul lui Takaichi nu poate obliga Banca Japoniei să stabilească anumite niveluri ale dobânzilor, dar poate transmite semnale care i-ar putea influența deciziile.
Japonia e banca centrală din țările dezvoltate cu cea mai mică dobândă – Piața japoneză e epicentrul celui mai mare carry-trade din lume, prin care traderii împrumută bani la dobânzi mici și îi investesc în active cu randament mai mare
Yenul s-a apreciat la 159,18 unități pentru un dolar după apariția informației, de la aproximativ 159,46, în timp ce randamentele obligațiunilor guvernamentale de referință pe 10 ani au crescut ușor.
De notat că efectele intervenției comune SUA-Japonia pe piața valutară au început să se estompeze ușor, un semn că au crescut practic așteptările ca Banca Japoniei să se alăture eforturilor de susținere a monedei – o măsură despre care ministrul de finanțe al SUA, Scott Bessent, a sugerat că o consideră necesară.
Conform surselor Bloomberg, oficialii băncii centrale vor în continuare să evalueze evoluțiile economiei și ale prețurilor înainte de a lua o decizie finală privind momentul următoarei majorări, însă nu este exclusă o mișcare în septembrie. La prânz, joi, la Tokyo, traderii atribuiau o probabilitate de 74% unei majorări de dobândă la următoarea ședință de politică monetară a Băncii Japoniei, programată pentru 18 septembrie.
Banca Japoniei a majorat deja dobânda de două ori de când noul premier Sanae Takaichi a venit la putere, ultima dată în octombrie anul trecut, însă rata de referință rămâne redusă, la 1%.
De notat că diferența mare dintre dobânzile din SUA și Japonia este unul dintre factorii care alimentează slăbirea yenului – traderii împrumută yeni la dobânzi scăzute și îi investesc în active cu randament mai mare, în acest caz în special active în dolari. Deprecierea monedei alimentează la rândul ei presiunile inflaționiste, scumpind importurile.
De amintit și că guvernul de la Tokyo și banca centrală au semnat în 2013 un acord comun prin care s-au angajat să colaboreze pentru consolidarea creșterii economice. Acel acord a stabilit și ținta de inflație de 2% a Băncii Japoniei.
(Citește și: Japonia și SUA au intervenit coordonat pe piața valutară pentru prima dată din 2011: 36,6 mld. $ pentru susținerea yenului – Donald Trump: „Un semn de prietenie”)
(Citește și: Reviriment major pe bursele asiatice, după mai multe zile de scăderi abrupte și volatilitate masivă)
(Citește și: ”Bursele se prăbușesc în întreaga lume – teama de o recesiune în SUA. Indicele bursei japoneze – cea mai mare cădere de după criza financiară globală”)
***
Urmărește-ne pe Google News
