Ministerul Energiei și Ministerul Finanțelor, cu sprijinul tehnic al Autorității pentru Digitalizarea României (ADR), au lansat o Expresie de Interes (EOI) pentru identificarea și preselectarea unui lider de consorțiu în vederea dezvoltării proiectului Black Sea AI Gigafactory, o inițiativă de infrastructură de calcul dedicată inteligenței artificiale, cu relevanță națională, regională și europeană.
Potrivit documentului oficial, inițiativa este definită ca un proiect strategic de infrastructură digitală.
Consumul energetic estimat pentru fazele inițiale este de ordinul a până la 1.500 MW, cu alimentare bazată pe mix energetic și capacități nucleare existente și planificate.
„Proiectul este conceput ca o inițiativă strategică de infrastructură de calcul pentru inteligență artificială, de relevanță națională și regională, menită să susțină dezvoltarea unor capabilități digitale și industriale avansate, să consolideze rolul României în ecosistemul european emergent al inteligenței artificiale și să poziționeze regiunea Mării Negre ca un amplasament important pentru infrastructura AI de nouă generație”, se arată în anunțul transmis de autorități.
Cerințe orientative: 20.000 de acceleratoare AI în faza inițială
Părțile interesate sunt invitate să prezinte un concept orientativ de dezvoltare care să includă, în prima fază, o capacitate de aproximativ 20.000 de GPU-uri sau acceleratoare AI echivalente, precum și o abordare privind scalabilitatea și cererea viitoare.
Calendarul procedurii:
– Lansare EOI: 15 aprilie 2026
– Termen limită depunere: 14 iunie 2026, ora 17:00 (ora României)
– Termen clarificări: 1 iunie 2026
– Răspunsuri clarificări: 5 iunie 2026
Inițiativa Black Sea AI Gigafactory este prezentată de autorități ca un proiect de importanță strategică, cu impact asupra poziționării României în lanțul european al tehnologiilor emergente.
În anunțul oficial se menționează că proiectul vizează „dezvoltarea unor capabilități digitale și industriale avansate” și consolidarea rolului României în ecosistemul european de inteligență artificială.
100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)
Black Sea AI Gigafactory este o inițiativă prin care România a transmis Comisiei Europene o propunere pentru dezvoltarea unei infrastructuri de calcul AI la scară industrială. Proiectul este conceput ca parte a programului european de tip „AI factories”, destinat consolidării capacităților de antrenare a modelelor de inteligență artificială în Uniunea Europeană.
Potrivit documentelor oficiale, infrastructura ar urma să fie dezvoltată în două amplasamente principale, Cernavodă și Doicești, selectate pentru accesul la energie și infrastructură existentă. „Proiectul prevede instalarea a peste 100.000 de acceleratoare AI în două locații: Cernavodă (Faza I) și Doicești (Faza II)”, conform materialelor transmise la nivel european.
Consumul energetic estimat pentru fazele inițiale este de ordinul a până la 1.500 MW, cu alimentare bazată pe mix energetic și capacități nucleare existente și planificate.
Etapă de piață și criterii de selecție
Autoritățile precizează că procedura lansată are caracter de consultare a pieței și nu implică decizii finale de investiție sau structură tehnică.
„EOI reprezintă un demers inițial de consultare a pieței și de preselectare. Scopul său este identificarea unui lider de consorțiu cu o capacitate și credibilitate demonstrate pentru un proiect de această natură și anvergură”, precizează Ministerul Energiei.
În această etapă nu sunt solicitate elemente finale privind arhitectura proiectului sau finanțarea.
„Nu se solicită în această etapă un design tehnic final, o componență finală a consorțiului, o structură finală de investiții sau angajamente ferme de finanțare”, arată documentul oficial.
Investiții în energie – contextul infrastructurii AI
Extinderea capacităților energetice este susținută de proiecte majore aflate în derulare sau în diferite stadii de dezvoltare în România, potrivit datelor publice din sectorul energetic și companiilor de profil.
În domeniul energiei nucleare, Unitatea 1 de la Cernavodă are o capacitate de aproximativ 700 MW, iar Unitatea 2 de aproximativ 700 MW, însumând circa 1.400 MW instalați. Retehnologizarea Unității 1 este estimată la aproximativ 2 miliarde de euro, conform informațiilor publice ale operatorului din sector. Proiectele pentru Unitățile 3 și 4 sunt în fază de dezvoltare, fiind avansată o capacitate potențială similară de aproximativ 1.400 MW suplimentari, în funcție de deciziile finale de investiție. De altfel, Banca Mondială s-a arătat interesată de această investiție, potrivit declarațiilor făcute de oficialii români în urma unor întâlniri în SUA.
În zona reactoarelor modulare mici (SMR), proiectul de la Doicești, dezvoltat în parteneriat internațional, are o capacitate planificată de aproximativ 462 MW, conform datelor publice ale proiectului NuScale din România.
În producția pe bază de gaze naturale, centrala de la Mintia are o capacitate planificată de aproximativ 1.700 MW, fiind unul dintre cele mai mari proiecte de acest tip din Europa, conform datelor investiției. Centrala de la Iernut are o capacitate estimată de aproximativ 430 MW, proiectul fiind derulat de Romgaz.
În zona regenerabilelor, România derulează un program de sprijin prin mecanismul Contracte pentru Diferență (CfD), cu o țintă de aproximativ 5 GW noi capacități instalate în următorii ani, distribuite între eolian și solar, conform obiectivelor publice ale programului energetic.
La nivel de sistem, capacitatea totală instalată a României este estimată la aproximativ 18–20 GW, în funcție de metodologia de calcul și includerea producției regenerabile variabile, conform datelor din sectorul energetic național.
(Citește și: ”România a transmis Comisiei Europene proiectul Black Sea AI Giga Factory: 100.000 de acceleratoare AI la Cernavodă și Doicești /”Tehnologiile emergente nu sunt un lux. Sunt o necesitate strategică””)
***
