3 februarie, 2025

Retrogradarea ratingului suveran al României în zona „junk”, nerecomandată investițiilor, de către agențiile internaționale de rating, nu reprezintă un scenariu de bază pentru anul acesta, arată analiștii BCR într-un raport de analiză. Aceștia arată că, fără o menținere a deficitului în ținta pentru anul curent, riscurile la adresa ratingului se înmulțesc.

Agențiile Standard & Poor’s (S&P) și Fitch Ratings au revizuit negativ în ultimele două luni perspectiva țării noastre,  de la „Stabilă” la „Negativă”, după ieșirea de sub control a deficitului bugetar în anul electoral și temperarea creșterii economice. Cele două agenții nu au operat însă modificări asupra ratingului suveran, reducerea perspectivei constituind avertismente.

„O retrogradare a ratingului nu reprezintă în acest moment scenariul nostru de bază, dar dacă deficitul bugetar continuă să depășească așteptările, acest lucru nu poate fi exclus”, potrivit analiștilor BCR Cercetare.

Marele risc: Neîndeplinirea țintelor și ieșirea din traiectoria de ajustare a deficitului


În general, când vine vorba de retrogradarea ratingului, agențiile nu se concentrează neapărat pe ani individiali, ci pe traiectoria fiscală pe termen mediu. Cel mai mare risc pentru rating este ca traiectoria fiscală din planul bugetar structural pe termen mediu să iasă din parametrii și această traiectorie să își piardă credibilitatea.

Bugetul pe 2025 este construit fără noi majorări de taxe și impozite, dar cu o rată a inflației de 4,4% (față de 3,3% în primul draft de buget), ceea ce lasă vulnerabil Guvernul să nu își îndeplinească țintele. Riscul este ajungerea în situația din 2023, când în septembrie-octombrie Guvernul a fost obligat să vină cu noi măsuri fiscale pentru a-și recâștiga credibilitatea în fața Comisiei și a finanțatorilor.

O retrogradare a ratingului suveran ar conduce la ieșiri majore de capitaluri din România

Modificarea perspectivei înseamnă o reevaluare a riscului politic și a perspectivelor financiare ale României, în condițiile nevoii de a reduce gradual un deficit bugetar istoric. Potențială retrogradare a ratingului ar înseamna plasarea României în categoria „junk” și ieșiri de capital din țara noastră. Mai mult, România este dependentă de aceste capitaluri pentru finanțarea deficitului de cont curent, în condițiile în care investițiile străine directe acoperă doar 35% din acest deficit.

Titlurile de stat în lei au înregistrat o evoluție pozitivă săptămâna trecută după finalizarea și ulterior publicarea bugetului, cu dobânda suverană pe 10 ani (RO10Y) scăzând cumulat la un moment dat, vineri, cu 50 puncte de bază raportat la maximul din ianuarie. În prezent, luni, la ora 13:45, RO10Y era la 7,65%.


În plus, săptămâna trecută a fost una foarte bună pentru emisiunile de titluri de stat ale Ministerului de Finanțe, cu cerere puternică și rapoarte bid-to-cover de peste 4 la obligațiuni pe 18, respectiv 92 de luni (7 ani).  În general, un raport bid-to-cover pozitiv (care arată cerere solidă pentru o emisiune de active financiare) începe de la 2 în sus.

Ratingul asociat României determină încrederea investitorilor și implicit dobânzile pe care le solicită pentru a împrumuta statul. România are în acest an un necesar de finanțare de 230 de miliarde de lei, echivalentul a peste 12% din PIB.

Investitorii externi au reguli și parametri de risc care interzic investiții semnificative în țări cu rating „junk”

Potrivit economiștilor, o retrogradare ar putea veni din cauza deteriorării peste măsură a poziţiei fiscale şi ar presupune majorări semnificative ale dobânzilor la care se finanţează Guvernul României, companiile, dar şi persoanele fizice. Efecte ar putea să se vadă şi pe curs, printr-o depreciere a leului, în con­textul unor eventuale ieşiri de capital din România.

Ca idee, titlurile de stat românești sunt prezente în indicii regionali de titluri de stat ai JPMorgan și Barclays. O retrogradare la „junk” ar însemna că investitorii care cumpără la pachet acești indici de titluri de stat, luând expunere inclusiv pe România, ar trebui să-și reducă această expunere locală din cauza reevaluării ratingului României. Asta pentru că fondurile de investiții au niște parametri și reguli în ceea ce privește riscul care nu le dau voie să investească în titluri cu rating „junk”. Ulterior, inclusiv ratingurile companiilor cu finanțări pe piețele internaționale ar trebui să sufere retrogradări, din moment ce nu pot să aibă un rating peste cel suveran.

La sfârșitul lunii mai 2024, 23 serii de obligațiuni de stat românești erau incluse în indexul GBI-EM Global Diversified Investment Grade, cu o pondere de 4.35%, și 25 de serii în indexul Barclays EM Local Currency Government Index, cu o pondere de 1,07% la finalul lunii martie 2024. Totodată, multe companii bursiere erau incluse în indicii bursieri realizați de furnizorii de indici MSCI și FTSE Russell.

Barna Tanczos: Este exclus să ajungem la „junk” în acest an. Explicațiile lui Marcel Boloș


Ministrul Finanțelor Barna Tanczos a declarat sâmbătă, după adoptarea proiectului de Buget de către Guvern, că este exclus ca România să fie retrogradată în categoria țărilor nerecomandate investitorilor în acest an.

„Este exclus (să ajungem la junk). Ne uităm la indicatorii economici, ne uităm la dezvoltarea economică, la soliditatea economiei românești, la bugetul făcut pe 7% (deficit) și angajamentul Guvernului pe acest buget. Exclus”, a afirmat ministrul Finanțelor.

Tanczos Barna a subliniat că a recepționat semnalele negative venite din partea agențiilor internaționale de rating, care, în ultimele două luni, au înrăutățit la „negativ” perspectivele pentru România și a precizat că tocmai din acest motiv Guvernul și-a asumat o stabilizare a deficitului bugetar și o reducere treptată a acestuia în următorii ani.

Totodată, Marcel Boloș, ministrul investițiilor și fondurilor europene, a exclus și el această posibilitate într-un interviu de săptămâna trecută acordat Agerpres.

„Acest lucru este unul foarte periculos și de nedorit pentru țara noastră și nu ar exista motivele pentru ca să ajungem într-o astfel de situație. De ce spun acest lucru? Pentru că avem o foaie de parcurs clară pentru ceea ce înseamnă reducerea țintei de deficit bugetar. Avem o foaie de parcurs pentru reformele la care ne-am angajat, încât să rezulte această reducere a deficitului bugetar. Există o îngrijorare din perspectiva agențiilor de rating, care la bază a avut instabilitatea politică prin care am trecut la sfârșitul anului trecut.


Să nu uităm că după alegerile prezidențiale a fost declanșată această criză care a fost determinată de instabilitatea politică a României, iar semnalul de alarmă pe care l-au tras agențiile de rating a fost în sensul acesta, de: atenție, trebuie să vă duceți la bun sfârșit aceste angajamente la care v-ați asumat. Atenție, aveți un risc în ceea ce privește instabilitatea politică și luarea deciziilor care privesc de la legea bugetară până la reforma fiscală, a administrării impozitelor și taxelor, restructurării cheltuielilor publice. Și cred eu că, odată parcurs tot ce înseamnă angajamentele luate, pentru că discuția aceasta a fost cu Comisia Europeană – Ordonanța trenuleț, Legea bugetului de stat și apoi ceea ce înseamnă reforma fiscală – toate aceste măsuri trebuie să determine readucerea deficitului bugetar în normalitate”, a spus Boloș.

(Citește și: ”Reacție pozitivă a piețelor financiare la Bugetul României: Costurile de îndatorare scad rapid – RO10Y coboară la 7,48%. Cum stăm la dobânzi în context regional)

***

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: