Industria prelucrătoare românească și-a atenuat declinul în luna februarie, ritmurile de scădere a producției și a comenzilor noi fiind mai blânde comparativ cu luna ianuarie, potrivit Indicelui PMI® BCR România, un sondaj realizat în rândul managerilor de achiziții din industrie cu scopul de a monitoriza în timp real evoluția activității economice din industrie.
Principalele constatări:
- Ratele de scădere a producției și a comenzilor noi se atenuează;
- Stocurile de achiziții cresc pentru prima dată în istoricul sondajului;
- Costurile factorilor de producție înregistrează o creștere bruscă și accelerată, dar inflația se reduce.
„Indicele BCR PMI privind industria prelucrătoare din România a crescut ușor în februarie la 48,3 (puncte), de la minimul record de 46,1 înregistrat în ianuarie. Deși cifra rămâne sub pragul neutru de 50, care indică o contracție, valoarea mai mare ar trebui considerată un semn pozitiv, deoarece implică o proporție mai mică de răspunsuri negative față de luna precedentă. Toate componentele, cu excepția timpilor de livrare ai furnizorilor, au avut o contribuție direcțională pozitivă în februarie”, comentează Ciprian Dascălu, economist-șef în cadrul BCR.

Cele mai mari îmbunătățiri au fost observate în februarie pe componentele comenzi noi, producție și stocuri de achiziții. Costurile de producție cresc
„Contextul global rămâne volatil, iar peisajul politic și economic local adaugă un grad suplimentar de incertitudine. Sectorul de producție este evident afectat de acești factori, dar februarie ar putea fi un semn timpuriu al atingerii unui punct de inflexiune. Deși indicele rămâne în teritoriu de contracție, datele semnal pentru indicele HCOB privind industria prelucrătoare din Germania, au arătat, de asemenea, o îmbunătățire în februarie și a atins un maxim al ultimilor 24 de luni. Aceasta ar trebui să fie o veste bună pentru exporturile sectorului de producție românesc”, mai arată Dascălu.
În ceea ce privește prețurile, a existat o creștere a cheltuielilor operaționale cu care s-au confruntat producătorii români de bunuri în luna februarie, cu un ritm mai accelerat față de ianuarie.
Companiile din sondajele BCR au menționat creșterea salariilor, a energiei și a costurilor materiilor prime ca factori cheie ai inflației.
„Firmele au raportat creșteri de prețuri din cauza presiunilor crescânde asupra costurilor, inclusiv pe partea fiscală. Inflația mai mare a prețurilor de producție ar putea reprezenta un risc semnificativ de creștere a prețurilor de consum în 2025”, afirmă economistul șef al BCR.

Notă: Indicele PMI® BCR România pentru sectorul manufacturier este un indicator compozit al performanței sectorului, derivat din indicatorii privind comenzile noi, producția, ocuparea forței de muncă, timpii de livrare ai furnizorilor și stocurile de achiziții. O valoare PMI peste pragul de 50,0 semnalează o îmbunătățire a condițiilor din sector față de luna precedentă, în timp ce o valoare sub 50,0 indică o deteriorare.
Scădere suplimentară a comenzilor externe
Potrivit sondajului BCR, comenzile noi au rămas în teritoriul de contracție în februarie, dar valoarea indicelui agregat s-a îmbunătățit semnificativ față de luna precedentă. Firmele au menționat totuși că au continuat să se confrunte cu o cerere scăzută în februarie.
Producția a rămas, de asemenea, sub pragul de 50 de puncte care separă teritoriul de creștere de cel al scăderii, dar rata de contracție a fost cea mai mică înregistrată în ultimele trei luni.
Comenzile noi de export, pe de altă parte, au scăzut ca valoare absolută în februarie față de ianuarie.
„Acest lucru arată că îmbunătățirea relativă a indicelui comenzilor noi s-ar putea datora unei cereri interne ușor mai bune. Așteptările legate de viitorul mediului de afaceri ale companiilor au scăzut ușor în februarie, dar firmele au rămas optimiste în ciuda perioadei dificile. Nivelurile de ocupare a forței de muncă au continuat tendința descendentă în această lună, afectate de cererea scăzută. Februarie a marcat a noua lună consecutivă în care s-a semnalat o reducere a numărului de angajați. Rata de contracție a fost modestă și în mare parte în linie cu media observată pe parcursul acestei perioade”, mai comentează Ciprian Dascălu.
În 2024, producția industrială din România s-a contractat cu 1,5%, conform datelor Institutului Național de Statistică. Aceasta a marcat al doilea an consecutiv de scădere.
Așteptările pentru 2025 sunt pozitive, desi balanța riscurilor înclină în jos
Pentru 2025, așteptările sunt pentru o revenire în teritoriu creșterii pentru industria prelucrătoare românească, consideră economistul BCR.
„Cererea externă este așteptată să fie moderat mai bună, iar creșterea economică internă ar putea să-și revină în România, presupunând o accelerare a investițiilor publice. Incertitudinea rămâne însă ridicată, iar balanța riscurilor este cu siguranță înclinată în jos. România nu este expusă direct eventualelor tarife vamale impuse de SUA, dar efectele indirecte – de exemplu, prin intermediul Germaniei – pot fi semnificative”, arată Ciprian Dascălu.
Revenire și în regiune în industria prelucrătoare
O tendință de revenire a industriei se constată și în restul țărilor din regiune. În cazul Poloniei, indicele PMI afferent industriei urcând peste pragul de 50 de puncte, mai precis la 50,6 puncte, pentru prima dată din aprilie 2022 încoace – un alt semn că industria prelucrătoare din Europa începe să tureze mai tare motoarele.
La fel ca în România, industria din Cehia este o tendință de revenire, cu toate că PMI-ul corespunzător a fost de 47,7 puncte, în teritoriul contracției.
În cele două țări vecine revenirea indicelui PMI a fost sprijinită în special de componenta comenzilor noi, ceea ce sugerează că inclusiv cererea dă semne de îmbunătățire, conform lui Nicholas Farr, economist pe Europa emergentă la capital Economics.
(Citește și: ”Valoarea adăugată economiei europene de către IMM-uri continuă să scadă – Productivitatea își accentuează declinul în raport cu cea a companiilor mari”)
***