fbpx Modifica setari cookieuri

Evenimentul

Starea de urgență: măsuri cu efect imediat, măsuri în pregătire, măsuri eventuale

Administrația Prezidențială a publicat luni decretul prin care se instituie în România, pentru o perioadă de 30 de zile (cu posibilitate de prelungire) starea de… Mai mult

16.03.2020

La obiect

T4 2019 – creşterea reală a pensiilor a fost de 11,3%, peste cea a salariilor

În ultimul trimestru al anului trecut, pensia medie lunară a fost de 1.412 de lei, cu 15,5% mai mare decât în trimestrul precedent. Creșterea anuală… Mai mult

16.03.2020

La obiect

Ianuarie 2020 – excedent pe contul curent, dar creștere cu peste 4 miliarde de euro a datoriei externe pe termen mediu și lung

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat prima lună a anului în curs cu un excedent (sezonier) de 149 milioane euro, adică -55% din… Mai mult

16.03.2020

La obiect

CIM – simulări: Cele trei evoluții posibile ale Covid-19 în România. Scenariul critic – de Paște

În scenariul optimist, vârful epidemiei de coronavirus ar putea fi atins în România în perioada 1 – 20 mai 2020, conform simulărilor realizate de Centrul… Mai mult

16.03.2020

Bătrânii României și condițiile lor de viață din statisticile UE

de Marin Pana , 3.12.2019

Eurostat a dat publicității o serie de date referitoare la populația în vârstă, cu indicatori referitori la ponderea în total, rata de dependență, riscul de sărăcie, condițiile de trai, starea de sănătate etc, a celor care au de la 65 de ani în sus, pentru toate statele membre. Vă prezentăm, pe scurt, unde se poziționează România în acest context.

Populația cu vârsta de 65 de ani sau mai mult din România a crescut ca pondere în total de la 13,5% în anul 2001 până la 18,2% în anul 2018, pe o traiectorie similară cu cea înregistrată de media UE (de la 15,8% la 19,7% în același interval de timp, cu observația că ecartul negativ s-a mai redus iar România se apropie treptat de structura europeană a populației).

Destul de bizar, dar explicabil prin efectele politicii nataliste de la finele anilor 1960, deși procentajul persoanelor de vârsta a treia va continua să crească, ecartul se va majora înapoi în perioada 2026 – 2032 ( când România va ajunge la 21,8% iar media UE la 24,6%). Pentru ca proiecția făcută de Eurostat să egalizeze ponderile în anul 2042 la valoarea de 27,2% – 27,3% iar în 2050 ponderea populației în vârstă să ajungă semnificativ mai mare la noi (29,9% față de 28,5% media UE).

Rata de dependență

Deocamdată, stăm ( aparent) destul de bine cu rata de dependență exprimată ca raport între grupele de vârstă 65+ și 15-64 de ani. Cu 27,5%, figurăm în statistică pe locul șase în UE, după Luxemburg (20,6%), Irlanda (21,2%), Slovacia (22,5%), Cipru (23,4%) și Polonia (25,3%), sub media europeană de 30,5%. Întrebarea ar fi, însă, cum ar arăta acest indicator dacă am ține cont de numărul foarte mare de persoane în vârstă de muncă plecate din țară.

În treacăt fie spus, pe această cale, s-a format o diferențiere pronunțată între pensionarii susținuți, cu greu, doar din contribuțiile celor rămași să lucreze aici și cei care încasează venituri suplimentare de la rudele plecate afară ( care nu contribuie la bugetul asigurărilor sociale din țară).

Rata de angajare

De remarcat faptul că România apare pe locul opt în Uniune la rata de angajare a persoanelor cu vârsta de cel puțin 65 de ani, cu un procentaj de 8,6%, mult peste media UE de 6,1% și departe de uzanțele din vecini ( Bulgaria 5,7%, Ungaria 3,2%). Valori mai ridicate regăsim în Estonia (13,4%), Irlanda (11,5%), Portugalia (11,3%), Marea Britanie (10,6%), Suedia (10,0%), Letonia (9,4%) și Lituania (9,2%).

Riscul de sărăcie

Grupa de vârstă 65+ ocupă tot locul opt în UE în ceea ce privește riscul de sărăcie, cu un procentaj de 20% din total, după Estonia (41,2%), Letonia (39,9%), Lituania (33,4%), Bulgaria (32,0%), Croația (28,6%), Malta (24,9%) și Cipru (21,6%), peste media UE de 15%. De reținut, România se află pe primul loc în UE la riscul de sărăcie la grupa de vârstă 16 – 64 de ani, cu 22,5%, peste Grecia (22%), Spania (21,9%) și Italia (20,6%).

Temperatura din locuință

Persoane în vârstă singure care nu își pot permite păstrarea unei temperaturi adecvate în locuință – 17,5%, locul opt în UE, după Bulgaria (54,8%), Lituania (43,0%), Portugalia și Grecia (cu câte 32,4%), Cipru (23,3%), Letonia (19,6%) și Croația (17,9%), aproape de Italia (17,3%), la o medie UE de 10%.

Gospodării cu doi adulți, dintre care cel puțin unul cu vârsta de 65 de ani sau mai mult: tot locul opt, la egalitate cu Croația (11,2%), după Bulgaria (39,8%), Lituania (33,9%), Portugalia (24,8%), Grecia (23,8%), Cipru (18,0%), Italia (13,5%) și Letonia (12,5%), comparativ cu o medie europeană de 6,6%.

Supraaglomerarea locuințelor

La grupa de vârstă 65+, România figurează pe locul patru la procentajul de supraaglomerare a locuințelor, cu 18,7%, adică aproximativ triplu față de media UE, situată la doar 6,2%. Lituania (26%), Polonia (24,9%) și Croația (20,6%) stau mai rău decât noi iar Slovacia (18,4%) e foarte aproape. De reținut, însă, la grupa 18-64 ani, România apare pe primul loc între statele membre, cu 48,8%, înaintea Bulgariei (44,1%) și foarte departe de media UE (16,8%).

Speranța de viață

Speranța de viață la vârsta de 65 de ani ne plasează pe penultimul loc între statele UE, cu 18,3 ani la femei și 14,7 ani la bărbați, de puțin înaintea Bulgariei (17,8 ani femeile și 14,1 ani bărbații). Media UE este de 21,4 ani la femei și 18,1 ani la bărbați. Poziția penultimă se păstrează și atunci când vine vorba despre speranța de viață la 75 de ani, cu 11,0 ani la femei și 9,2 ani la bărbați.

Foarte interesant, însă, și de reținut pentru capacitatea de îmbunătăți mai rapid și mai consistent speranța de viață ( în condițiile în care suntem, nedorit, campioni europeni la decese ce puteau fi prevenite sau din cauze tratabile), la catergoria 85+ avansăm de pe locul doi din coadă tocmai pe locul șase (cu 6,0 ani la femei și 5,5 ani la bărbați), lăsând în urmă Ungaria, Slovacia, Cipru, Croația și Bulgaria.

Limitări fizice sau senzoriale

Din păcate, suntem pe a doua poziție în UE ca procentaj al limitărilor fizice sau senzoriale ale persoanelor în vârstă ( indicator important pentru calitatea vieții), cu 80,8%. Suntem depășiți doar de Bulgaria (82,9%) iar media UE este de 67,8%, cel mai performant stat UE la acest capitol fiind Irlanda (50,2%).

De reținut, la categoria de vârstă 15 – 64 ani figurăm exact pe dos în raport cu media UE, cu doar 22,5% față de 28,3% și ne situăm tocmai pe locul cinci, după cîteva state mult mai mici. Practic, suntem țara cu cea mai mare schimbare a indicatorului de limitări senzoriale și fizice între vârsta activă și vârsta a treia.

Problema cea mai importantă pe categorii de limitări senzoriale o avem la vedere, unde ocupăm primul loc cu un procentaj de 51,9%, departe de media UE de doar 31,2%, ceea ce ne indică și unde am avea multe de îmbunătățit ca asistență medicală. În schimb, la problemele de auz ale persoanelor în vârstă suntem la mijlocul clasamentului, pe locul 15 din 28, cu 46,7% și foarte aproape de media UE (44,9%). La afecțiunile aparatului locomotor, ne plasăm pe locul doi (după Bulgaria), cu 66,7%, din nou la mare distanță de media UE (44,1%).

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 3.12.2019

4 comentarii

  1. maria
    3.12.2019, 9:54 pm

    temperetura in locuinta dupa Portugalia, Cipru, Grecia? adica va referiti la aer conditionat vara?
    in rest aveti un singur target: pensiile contributive. Puteti scrie romane fluviu pe tema

  2. impartial
    4.12.2019, 8:49 am

    Fara sa vreti ati atins un punct sensibil. Cei ramasi in tara platesc pentru educatia si sanatatea copiilor lor ramasi in tara si platesc de asemenea pensiile parintilor lor.Banii trimisi in tara sunt pentru sustinerea propriei familii , nimic mai mult.In schimb , avem aceleasi drepturi.Cand domnul Badalau face o declaratie inacceptabila si condamnabila pe fond , toti sar ca arsi. Cand un expat roman vine in tara cu ”M..ie PSD ” este opinie politica. Cata ipocrizie. In rest numai de bine.

    • mona
      8.12.2019, 7:45 pm

      Sunteti foarte categoric. Pacat ca sunteti si pe dinafara. Banii diasporei se duc la familiile lor care platesc servicii, hrana si cativa dintre ei ajung si la impozite. Pentru ca diaspora mai face si cate un contract asa cum scrie la carte cu anumite firme. Sa nu mai vorbesc de investitii. Luati-l pe badalau de barbat pentru ca aveti acelasi numar de piramide neuronale.

  3. Maria
    4.12.2019, 8:37 pm

    Unde sunt contribuțiile plătite la fondul de pensii de actualii pensionari?
    Mi se va răspunde ca ei au plătit pensiile predecesorilor lor.
    Dar cu restul de bani ce s-a făcut?
    Un mic exemplu: un pensionar de 65 de ani lucrează și in prezent,pentru ca după 39 de ani de munca a primit o pensie ”uriașa” de 1308 lei.
    Omul a fost solicitat sa lucreze in continuare,cumulând pensia cu salariul. O data pe an cere adeverință de la angajator și solicita recalcularea pensiei. In 12 luni a cotizat la fondul de pensii 22.320 lei, iar pensia i s-a mărit cu 61 de lei pe luna, adică 732 de lei pe an.Deci el primește înapoi doar 3,27% din suma reținuta la fondul de pensii. Unde sunt restul banilor? Dupa recalcularea pensiei, i se retine și impozit pentru ca acum are o pensie peste 2000 lei, deci din cei 61 de lei primește practic doar 40.

Lăsați un comentariu


Europa

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual pentru a răspunde crizei coronavirus

Iulian Soare

Comisia Europeană va propune un nou proiect de buget multianual al UE pentru a a face faţă consecinţelor economice ale pandemiei de coronavirus, a anunţat,… Mai mult

Europa

Cancelarul Angela Merkel le cere germanilor să fie răbdători întrucât această criză va dura

Vladimir Ionescu

Cancelarul german Angela Merkel le-a cerut sâmbătă concetăţenilor ei să manifeste răbdare faţă de măsurile restrictive impuse pentru a frâna răspândirea coronavirusului, ea recunoscând totodată… Mai mult

Stiri

Soluția USR pentru criza coronavirus: 830 de lei scutire de impozit și ajutor de urgență similar pentru șomeri

Vladimir Ionescu

USR consideră că statul ar trebui să se concentreze pe măsuri de transfer a resurselor către populație și propune în acest sens scutirea de impozit… Mai mult

Stiri

Ministrul Sănătății: Peste 200.000 de români au venit în țară și încă pe atât vor veni de Paște. Vârful crizei – a doua jumătate a lunii aprilie

Vladimir Ionescu

Autoritățile se pregătesc de scenariul 4, o ordonanță militară cu noi măsuri în acest sens urmând a fi publicată, a declarat ministrul Sănătății, Nelu Tătaru,… Mai mult

Stiri

VIDEO / Elisabeta Moraru: Nevoile de digitalizare ale companiilor și propunerile AMCHAM

Redacţia

Criza COVID-19 și provocările sale pentru companiile membre AMCHAM, în special nevoi de digitalizare sunt hot topics relevante pentru întreaga economie, despre care a vorbit… Mai mult

Stiri

VIDEO / Răzvan Enache, Google: Cum putem lucra online mai rapid, mai sigur și mai colaborativ

Redacţia

Cele mai multe companii și-au mutat activitatea online, ceea ce necesită numeroase soluții tehnice, precum cele oferite de Google. La video-conferința în direct: „Soluții pentru mutarea… Mai mult

Stiri

VIDEO / Bogdan Botezatu, Bitdefender: Securitatea datelor și a informațiilor în timpul lucrului de acasă

Redacţia

Mutarea activității companiilor în mare parte pe „lucrul de acasă” aduce cu sine provocări serioase în privința securității informațiilor și a datelor pe care le… Mai mult