Banca Centrală Europeană (BCE) a majorat joi dobânzile, cu un sfert de punct procentual (0,25%), a doua asemenea decizie cu ocazia ultimelor trei ședințe de politică monetară. Decizia de majorare a costurilor de împrumut din zona euro ridică per total rata facilității de depozit a BCE, rata de referință a băncii centrale, de la 2,25% la 2,50%. Ea vine în special ca reacție la șocul energetic produs de conflictul din Orientul Mijlociu.
Decizia, luată într-o ședință de politică monetară ținută la Berlin, a fost una anticipată de economiști, analiști și traderi, în condițiile în care oficialii BCE au tot semnalat posibilitatea unei majorări în septembrie, după menținerea dobânzilor în a doua parte a lunii iulie, respectiv reluarea ostilităților dintre SUA și Iran și creșterea prețurilor la țiței ce a urmat.
De notat că Eurostat a anunțat creșterea inflației în zona euro în august la 3,3%, pe fondul costurilor în creștere cu energia. Economiștii BCE spun că acest episod determinat de energie nu seamănă deloc cu creșterea alimentată de cerere din 2021-2022.
Noi prognoze economice din partea BCE
În paralel, banca centrală și-a revizuit în sus atât estimările privind inflația, cât și prognoza de creștere economică, în condițiile în care economia zonei euro pare să reziste mai bine la șocul energetic decât anticipau economiștii BCE.
Noile prognoze indică o inflație medie de 3% în 2026, de 2,5% în 2027 și de 2,1% în 2028, ceea ce înseamnă că revenirea la ținta de 2% va fi mai lentă decât se anticipa anterior.
Inflația de bază, care exclude componentele volatile, este estimată la 2,5% în 2026, 2,6% în 2027 și 2,3% în 2028. În același timp, BCE și-a îmbunătățit marginal perspectiva de creștere: PIB-ul zonei euro ar urma să avanseze cu 0,9% în 2026, față de 0,8% în prognoza din iunie, cu 1,4% în 2027 și cu 1,5% în 2028.
Inflația va rămâne mult peste țintă în prima jumătate a lui 2027, din cauza efectelor de rundă a doua
Christine Lagarde a pus deteriorarea perspectivei inflaționiste în primul rând pe seama energiei. Prețul petrolului Brent a revenit peste 100 de dolari pe baril după noua escaladare a războiului din Iran, iar BCE consideră că șocul se va transmite treptat și către celelalte prețuri.
„Conflictul din Orientul Mijlociu și evoluțiile recente din războiul nejustificat al Rusiei împotriva Ucrainei au împins și mai sus traiectoria prețurilor energiei”, a declarat Lagarde, în cadrul conferinței de presă de la Berlin.
În aceste condiții, inflația generală va rămâne, cel mai probabil, mult peste ținta de 2% până în prima jumătate a anului 2027. Ulterior, contribuția energiei ar trebui să scadă și să devină negativă până la jumătatea lui 2028, ceea ce ar împinge inflația generală în jos. Problema pentru BCE este că scumpirea energiei începe să se transmită către inflația de bază și prețurile alimentelor.
Perspectiva ceva mai bună pentru economie poate, paradoxal, să mențină și ea inflația de bază mai ridicată. BCE estimează că aceasta va continua să urce până la începutul lui 2027 și va rămâne la niveluri ridicate pentru restul anului, înainte de a începe să se tempereze în 2028.
Lagarde a avertizat, de asemenea, că șocul energetic s-ar putea intensifica și că efectele sale asupra celorlalte prețuri și asupra salariilor ar putea fi mai puternice decât anticipează în prezent BCE.
„Prețurile gazelor, în special, ar putea crește în cazul unor noi perturbări ale aprovizionării sau al unei ierni neobișnuit de reci, care să coincidă cu niveluri reduse ale stocurilor”, a spus șefa BCE.
Există și riscuri suplimentare asupra prețurilor alimentelor: fenomenele meteorologice extreme, inclusiv o posibilă intensificare a condițiilor El Niño, ar putea împinge prețurile peste nivelurile incluse în prognozele actuale.
O nouă majorare a dobânzii devine tot mai probabilă. Piețele se așteaptă deja la două noi creșteri
Decizia de joi fusese în mare măsură anticipată de piețe. Întrebarea importantă este însă dacă BCE se va opri la 2,5% sau va continua ciclul de înăsprire monetară, potrivit analiștilor.
Piețele financiare pariază deja pe noi majorări ale dobânzilor în cursul acestui an și în 2027, în timp ce economiștii încep să trateze o nouă creștere până la finalul anului drept un scenariu din ce în ce mai probabil.
Conform Reuters, Patrick Ernst, strateg macro la JPMorgan Private Bank, consideră că „o nouă majorare înainte de sfârșitul anului nu mai este un risc marginal”. Creșterea puternică a prețurilor petrolului și gazelor după escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu, vânzările de obligațiuni și revizuirea în sus a anticipațiilor privind inflația au crescut probabilitatea unei noi majorări din partea BCE.
„O majorare nu reprezintă plafonul. Probabilitatea unei noi creșteri înainte de finalul anului a crescut, iar traiectoria de aici înainte va depinde considerabil de evoluția situației geopolitice”, arată Ernst.
Și Ed Hutchings, șeful diviziei de dobânzi la Aviva Investors, consideră că prioritatea imediată a BCE este clară – combaterea inflației –, motiv pentru care piețele au dreptate să anticipeze noi majorări. El avertizează însă că investitorii ar putea fi deja prea agresivi în anticipații, în condițiile în care două creșteri au fost deja operate, iar piețele includ în prețuri echivalentul a mai mult de încă două majorări.
Lagarde s-a abținut de la a semnala o nouă majorare
Lagarde a evitat însă să ofere un semnal explicit în această direcție. Șefa BCE a spus că membrii Consiliului guvernatorilor nu au discutat deloc traiectoria viitoare a dobânzilor și că fiecare decizie va fi luată de la o ședință la alta, în funcție de date.
„Piețele își fac treaba lor. Noi ne facem treaba noastră”, a răspuns Lagarde atunci când a fost întrebată despre așteptările privind noi majorări.
„Nu am dezbătut deloc vreo probabilitate privind traiectoria viitoare”, a adăugat ea, reiterând că BCE este hotărâtă să readucă inflația la ținta de 2%.
Decizia de joi a fost luată în unanimitate, iar Lagarde a descris-o drept un „no brainer” – o decizie practic evidentă în actualul context inflaționist.
Lagarde: Economia zonei euro rezistă mai bine decât se anticipa
În timp ce perspectiva asupra inflației s-a deteriorat, economia zonei euro a surprins pozitiv.
„Economia s-a dovedit rezilientă în trimestrul al doilea, în ciuda dificultăților generate de șocul energetic”, a spus Lagarde, adăugând că avansul economic a fost răspândit atât între țări, cât și între sectoare și că această tendință pare să fi continuat și în trimestrul al treilea.
Perspectivele pe termen scurt sunt acum mai bune decât la precedentul exercițiu de prognoză al BCE. Consumul privat s-a dovedit mai rezistent, iar cheltuielile publice sprijină economia. Pe termen mediu, BCE se așteaptă ca investițiile companiilor și cele rezidențiale să contribuie tot mai mult la creștere.
Piața muncii rămâne, la rândul său, solidă: rata șomajului s-a menținut în iulie la 6,4%, deși ritmul de creștere a ocupării și a forței de muncă încetinește. În schimb, productivitatea a început să se îmbunătățească treptat.
Această combinație complică însă sarcina BCE, în condițiile în care economia nu este atât de slabă pentru ca banca centrală să poată să ignore inflația, ca în perioada de debut a pandemiei, în timp ce șocul energetic menține presiunile asupra prețurilor.
Randamentele obligațiunilor, la maxime multianuale
Înaintea ședinței BCE, costurile de finanțare ale guvernelor crescuseră puternic la nivel global, randamentele obligațiunilor din Statele Unite, Germania și Japonia ajungând în apropierea unor maxime multianuale.
Întrebată despre această evoluție, Lagarde a subliniat că fenomenul nu este specific zonei euro.
„Nu este o problemă specifică euro. Se întâmplă peste tot în lume și este rezultatul mai multor cauze”, a declarat ea, precizând că evoluțiile de pe piața obligațiunilor sunt deja integrate în prognozele BCE și monitorizate atent, în special la maturitățile lungi.
Reacția imediată a piețelor la decizia de politică monetară a fost totuși limitată, tocmai pentru că majorarea fusese anticipată. Euro s-a menținut în jurul nivelului de 1,161 dolari, iar randamentul obligațiunilor germane pe doi ani, foarte sensibil la perspectiva ratelor BCE, se situa în jurul a 3,07%, aproape de cel mai ridicat nivel din ultimii peste doi ani.
Lagarde: Infrastructura de plăți este o chestiune de suveranitate
Șefa BCE a abordat și proiectul euro digital, în contextul negocierilor dintre Parlamentul European, guvernele statelor membre și Comisia Europeană asupra cadrului legislativ. Negocierile începute în iulie ar trebui să conducă la o legislație finală până la sfârșitul anului, ceea ce ar permite BCE să aprobe formal proiectul de la 1 ianuarie 2027.
Lagarde a susținut că euro digital este important atât pentru adaptarea banilor băncii centrale la economia digitală, cât și din considerente de suveranitate.
„Infrastructura de plăți face parte din suveranitatea noastră. Iar cine nu își controlează infrastructura de plăți este potențial vulnerabil”, a avertizat președinta BCE.
Separat, întrebată despre speculațiile potrivit cărora și-ar putea încheia mandatul înainte de termen, Lagarde a spus că „nu există nimic de raportat”.
Mandatul său la conducerea BCE expiră la 31 octombrie 2027.
(Citește și: BCE pregătește o creștere a dobânzii – șocul energetic a ridicat inflația la 3,3% în august)
***
Urmărește-ne pe Google News
