Plenul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) a dat aviz negativ, marți, proiectului de lege ce schimbă condițiile de pensionare a magistraților, proiect ce crește vârsta standard de retragere din activitate a acestora și diminuează cuantumul primit la pensie raportat la venituri.
Principalele modificări, cele care taie din privilegiile de care beneficiază acum judecătorii și procurorii resping modificările și care, foarte probabil, vor fi respinse de CCR:
- reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, față de 80% cât este în prezent
- începând cu data de 1 ianuarie 2026, judecătorii, procurorii, judecătorii de la Curtea Constituțională, magistrații-asistenți de la Înalta Curte de Casație și Justiție și de la CCR, precum și personalul de specialitate juridică se pot pensiona și pot beneficia de pensia de serviciu dacă îndeplinesc condiția de vechime de minimum 25 de ani realizată numai în aceste funcții, precum și condiția de vârstă de cel puțin 48 de ani
CSM invocă deciziile în care CCR a stabilit, în mod repetat, că reducerea subvențiilor pe care le primesc magistrații în totalul pensiei afectează chiar principiul independenței justiției, întrucât nu ține cont de „aspectul securității financiare a magistraților, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate”.
Proiectul cu privire la pensiile magistraților a fost inițiat de liderii coaliției de guvernare, în efortul de reducere a deficitului bugetar, în contextul riscului de recesiuni.
Principalele explicații ale CSM care au stat la baza avizului negativ pentru acest proiect, prezentate într-un comunicat al instituției:
1. Intervenţia normativă este ab initio lipsită de orice justificare întrucât solicitarea Comisiei Europene din 25 martie 2025 nu a vizat modificarea condiţiilor de pensionare a magistraţilor stabilite prin Legea nr. 282/2023.
CSM arată că, prin această lege, care a intrat în vigoare în 1 ianuarie 2024, au fost modificate substanţial condiţiile de pensionare a judecătorilor şi procurorilor, fiind stabilite: creşterea vârstei de pensionare la 60 de ani, vechimea de 25 de ani doar în funcţiile de judecător, procuror, judecător de la Curtea Constituţională, magistrat-asistent şi personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, fiind eliminate vechimile în alte funcţii juridice prevăzute de legislaţia anterioară, baza de calcul ca fiind 80% din venitul brut din ultimele 48 de luni, plafonarea pensiei la venitul net, creşterea etapizată a vârstei de pensionare până la 60 ani, respectiv cu câte 4 luni în fiecare an, o perioadă de tranziţie în care mai poate fi valorificată o perioadă de vechime în alte funcţii juridice de maxim 5 ani (care scade etapizat la 4 ani, 3 ani, 2 ani, 1 an).
”Din expunerea de motive care însoţeşte proiectul de act normativ rezultă, în esenţă, că acest demers legislativ este necesar pentru îndeplinirea angajamentelor asumate de România prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). Cu privire la acest aspect, Plenul Consiliului Superior al Magistraturii constată că la data de 25 martie 2025 a fost transmisă statului român evaluarea de către Comisia Europeană a etapei 215 vizând intrarea în vigoare a cadrului legislativ pentru reducerea cheltuielilor cu pensiile speciale, din cea de-a treia tranşă a sprijinului nerambursabil în conformitate cu articolul 24 alineatul (6) din Regulamentul (UE) 2021/241. Aşa cum rezultă din comunicarea Comisiei, în analiza preliminară din 15 octombrie 2024 aceasta a evaluat pozitiv obiectivul 215, apreciindu-l ca fiind îndeplinit în mod satisfăcător ca urmare a intrării în vigoare a reformei realizate prin Legea nr. 282/2023 privind modificarea şi completarea actelor legislative în domeniul pensiilor de serviciu şi a Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal”.
2. O nouă intervenţie normativă cu privire la condiţiile de pensionare, după doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, este de natură să afecteze stabilitatea cadrului normativ şi să atragă consecinţe grave asupra activităţii sistemului judiciar.
”Plenul Consiliului Superior al Magistraturii consideră că această propunere legislativă are potenţialul de a submina grav funcţionarea sistemului judiciar pe termen scurt şi lung, în principal prin afectarea resurselor umane, atât din punct de vedere cantitativ, cât şi calitativ. Resursele umane reprezintă un domeniu critic al sistemului judiciar (monitorizat şi de Comisia Europeană în raportul anual privind statul de drept), în special după perioada 2021-2023, când a avut loc un fenomen masiv de pensionări (aproximativ 1000 judecători pensionaţi din aproximativ 4000 de funcţii, respectiv aproximativ 560 procurori pensionaţi din aproximativ 2.250 de funcţii), în contextul unei instabilităţi legislative similare legate de statutul magistraţilor”.
Ei arată că adoptarea propunerii formulate va avea ”efectul cert al destabilizării resursei umane din sistemul judiciar” şi că ”se va intra într-un cerc vicios în care printr-un demers motivat de un jalon din PNRR, fundamentat însă pe o soluţie normativă evident eronată, va fi compromisă o ţintă cu adevărat strategică din PNRR, respectiv cea privind asigurarea resursei umane în sistemul judiciar, ca element al caracterului funcţional al legilor justiţiei”.
În prezent, 75,45% dintre judecătorii instanţei supreme îndeplinesc condiţiile de pensionare, iar la nivelul curţilor de apel acest procent este 23,92. La aceştia se adaugă 11,61% dintre judecătorii de la tribunale şi 3,3% dintre judecătorii care funcţionează în cadrul judecătoriilor. În acelaşi timp, 17,26% dintre procurorii care funcţionează la PICCJ, DNA şi DIICOT îndeplinesc condiţiile de pensionare, în timp ce la nivelul parchetelor de pe lângă curţile de apel acest procent este de 19,81, la parchetele de pe lângă tribunale procentul este de 11,27, iar la parchetele de pe lângă judecătorii este de 3,71.
Numărul acestora va creşte în perioada următoare, astfel încât la 31 decembrie vor îndeplini condiţiile de pensionare 79,23% dintre judecătorii de la ICCJ, 31,35% dintre judecătorii de la curţile de apel, 16,10% dintre judecătorii de la tribunale şi 4,42% dintre cei de la judecătorii. În acelaşi timp, la aceeaşi dată vor îndeplini condiţiile de pensionare 22,20% dintre procurorii de la PICCJ, DNA şi DIICOT, 27,02% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă curţile de apel, 14,55% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă tribunale şi 5,18% dintre procurorii de la parchetele de pe lângă judecătorii.
3. Demersul normativ propus, care survine la doar un an de la reforma realizată prin Legea nr. 282/2023, încalcă principiul securităţii juridice şi al încrederii legitime şi creează discriminări între generaţii de magistraţi, conducând la mai multe regimuri succesive de pensionare total diferite, fără justificări raţionale şi obiective.
CSM arată că, în condiţiile în care propunerea legislativă ar fi adoptată, s-ar ajunge la coeexistenţa a trei regimuri de pensionare a magistraţilor semnificativ diferite, prin efectul adoptării unor reglementări succesive într-un interval de timp atât de scurt care plasează în derizoriu principiile stabilităţii şi securităţii juridice. Astfel, unii magistraţi ar beneficia de pensie de serviciu în temeiul reglementărilor în vigoare până la data de 1 ianuarie 2024, alţii în temeiul Legii nr. 282/2023, în forma în vigoare între 1 ianuarie 2024 şi data intrării în vigoare a prezentei propuneri legislative, în timp ce o ultimă categorie ar urma să se poată pensiona în condiţiile ce vor fi stabilite prin propunerea legislativă.
4. Propunerea legislativă afectează principiul securităţii juridice şi previzibilitatea normativă şi din perspectiva modului în care reglementează etapizarea condiţiei referitoare la vârsta de pensionare, până la atingerea vârstei de 65 ani preconizată prin acest demers normativ.
Sub acest aspect, în reglementarea propusă vârsta de pensionare creşte de la 48 la 65 de ani în decurs de 20 ani (2026-2045), în perioada 2026-2030 vârsta de pensionare crescând cu câte 6 luni/an, în timp ce pentru perioada 2030-2045 vârsta de pensionare creşte cu câte 1 an în fiecare an.
Potrivit CSM, această reglementare nu este de natură să conducă la atingerea treptată a obiectivului urmărit, ci, dimpotrivă, se realizează o creştere bruscă şi intempestivă a vârstei de pensionare pentru persoanele născute începând cu anul 1981, care ar urma să se poată pensiona doar la împlinirea vârstei de 65 ani.
”Aşadar, în optica propunerii legislative, unei zile din condiţia de vârstă îi corespunde o amânare cu 15 ani a realizării dreptului la pensia de serviciu, disproporţia fiind una evidentă, de neînţeles, imposibil de justificat raţional şi obiectiv şi, prin urmare, profund discriminatorie”, mai arată CSM.
5. Reducerea cuantumului pensiei la 65% din veniturile realizate în ultimele 48 luni de activitate, faţă de 80% cât este în prezent, este în mod evident contrară jurisprudenţei Curţii Constituţionale care a statuat în mod constant că legiuitorul este ţinut să respecte principiul independenţei justiţiei, sub aspectul securităţii financiare a magistraţilor, care impune asigurarea unor venituri din pensii apropiate celor pe care magistratul le avea în perioada în care era în activitate.
Conform CSM, prin reducerea propusă prin proiect cuantumul pensiei se îndepărtează de la dezideratul afirmat de instanţa de contencios constituţional, fapt care plasează proiectul de act normativ în contradicţie cu principiul independenţei justiţiei, în componenta referitoare la independenţa financiară a magistraţilor.
”Din aceeaşi perspectivă, argumentaţia invocată în expunerea de motive, în sensul că prin această măsură se urmăreşte respectarea şi pentru magistraţi a aceleiaşi rate de înlocuire a câştigurilor medii ca în cazul celorlalte categorii profesionale care benficiază de pensii de serviciu, nu ţine seama de faptul că standardul consacrat de Curtea Constituţională în cazul magistraţilor este reprezentat de «plata unei pensii al cărei nivel trebuie să fie cât mai apropiat posibil de acela al ultimei remuneraţii primite pentru activitatea jurisdicţională», iar nu de vreo abordare similară cu cea referitoare la alte categorii profesionale”, adaugă CSM.
6. Reglementarea propusă este deficitară şi sub alte aspecte.
Astfel, consideră CSM, noua reglementare propusă pentru modificarea art. IV din Legea nr. 282/2023 expune unei incertitudini legislative inacceptabile perioada cuprinsă între momentul intrării în vigoare a legii preconizate de această propunere legislativă şi 1 ianuarie 2026, în condiţiile în care proiectul nu cuprinde o dispoziţie care să stabilească faptul că noua lege intră în vigoare la acea dată.
Totodată, pentru a răspunde exigenţelor care decurg din principiul neretroactivităţii legii astfel cum a fost subliniat în jurisprudenţa instanţei de contencios constituţional, proiectul trebuie completat cu dispoziţii tranzitorii.
(Citește și: Forumul judecătorilor avertizează că peste 1.000 de magistrați ar putea ieși imediat din sistem dacă vârsta de pensionare crește)
****
Urmărește-ne pe Google News
