Autoritățile au început duminică o intervenție de urgență pe Dunăre pentru a crește debitul de apă către Centrala Nuclearoelectrică Cernavodă, în încercarea de a menține în funcțiune Unitatea 2, singurul reactor nuclear aflat în exploatare.
Operațiunea include detonarea controlată a stâncii Pârjoaia, lucrări de dragare și construirea unui prag submers (epiu) pe brațul Bala, astfel încât o parte din debitul fluviului să fie redirecționată către Dunărea Veche și canalul de alimentare al centralei.
Primele teste cu încărcături explozive de mici dimensiuni au fost realizate cu succes duminică, însă stânca Pârjoaia nu a fost dislocată în urma primei intervenții, astfel că operațiunea va fi reluată luni. Contraamiralul Marcel Neculae, locțiitorul șefului Statului Major al Forțelor Navale, a declarat că există speranța ca misiunea să fie finalizată până marți.
Măsurile au fost aprobate după ce Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru întreaga lună august, pe fondul secetei severe și al scăderii istorice a debitului Dunării. Executivul a alocat peste 7 milioane de lei din Fondul de rezervă pentru lucrările de urgență în zona bifurcației Bala – Dunărea Veche.
Peste 100 de militari participă la operațiune
Ministerul Apărării Naționale a anunțat că participă la intervenție cu 102 militari și 16 mijloace tehnice, alături de celelalte instituții implicate în gestionarea crizei.
La misiune participă structuri ale Forțelor Navale Române – Centrul 39 Scafandri „Amiral Ilie Ștefan”, Flotila Fluvială și Direcția Hidrografică Maritimă „Comandor Alexandru Cătuneanu” – în cooperare cu Brigada 10 Geniu.
Potrivit MApN, specialiștii EOD ai Centrului 39 Scafandri au executat duminică o detonare controlată pentru dislocarea formațiunii stâncoase din albia brațului Bala, activitate necesară pentru realizarea pragului submers și redistribuirea debitelor către brațul Dunărea Veche.
„Operațiunea s-a desfășurat fără incidente, cu respectarea tuturor măsurilor de siguranță”, a transmis ministerul.
Înaintea detonării principale, scafandrii de luptă au efectuat cu succes teste cu încărcături explozive de mici dimensiuni. Următoarea etapă prevede trei detonări controlate, fiecare folosind încărcături de mare putere.
Intervenție cu grad ridicat de complexitate tehnică
Administrația Națională „Apele Române” a avertizat că intervenția este una cu un grad ridicat de complexitate tehnică.
„Operațiunea este una deosebit de complexă și presupune realizarea unui epiu (dig de dirijare), cu scopul de a concentra debitele către sectorul Cernavodă. Principala provocare o reprezintă nivelurile extrem de scăzute ale Dunării, care ar putea împiedica atingerea efectului hidraulic dorit. De asemenea, lucrările pot determina o creștere temporară a turbidității apei”, a transmis instituția.
Sâmbătă, specialiști militari au efectuat măsurători în zona centralei, folosind o dronă lansată la apă pentru a verifica adâncimea și configurația fundului albiei, sprijiniți de un laborator mobil care monitorizează debitul.
Stânca Pârjoaia este o formațiune de granit situată pe malul drept al Dunării, care influențează modul în care apa se împarte între brațele fluviului. Potrivit hidrologilor, îndepărtarea acesteia ar permite unui volum mai mare de apă să ajungă spre canalul de alimentare al centralei.
După dislocarea stâncii, autoritățile vor trece la următoarea etapă a intervenției, care presupune scufundarea controlată a patru barje încărcate cu aproximativ 500 de tone de piatră fiecare pe brațul Bala, pentru reducerea debitului deviat pe acest braț și redirecționarea apei către Dunărea Veche. În paralel, Administrația Fluvială a Dunării de Jos desfășoară lucrări de dragare pentru adâncirea albiei.
Ministerul Energiei: Nu există risc de pene de curent
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a declarat că România dispune, în prezent, de suficiente capacități de producție pentru acoperirea consumului, însă autoritățile încearcă să reducă presiunea asupra Sistemului Energetic Național în intervalele de vârf.
„Am făcut deja o comunicare consumatorilor semnificativi, peste 50.000 MWh consum. Avem luni la ora 12.00 o reuniune în regim online. Am selectat un număr consistent de firme cu care vom discuta să vedem în ce măsură își pot reorienta activitatea pentru a nu supraaglomera orele de seară”, a declarat Bușoi la Digi24.
Oficialul a precizat că prima opțiune a Ministerului Energiei este reducerea voluntară a consumului de către marii consumatori industriali, însă legislația prevede și măsuri mai restrictive dacă situația din sistem se deteriorează.
„În caz de situație gravă de lipsă de electricitate în sistem există proceduri legale prin care se pot deconecta, în primul rând, marii consumatori industriali. Dar nu vom ajunge acolo, luăm toate măsurile ca să nu ajungem acolo”, a spus Bușoi.
Acesta a adăugat că un program voluntar de mutare a consumului din orele de seară către intervalele cu cerere mai redusă ar fi mai avantajos atât pentru companii, cât și pentru funcționarea sistemului energetic.
„Ne-ar ajuta foarte mult și vom cere marilor consumatori, aceia care pot, să își reorienteze producția și fluxul industrial către orele care nu sunt de vârf”, a afirmat secretarul de stat.
Debitul Dunării, aproape de minimul din 1985/ Rezerva de apă pentru populație este la 70%
Sorin Rîndașu, directorul general adjunct al Administrației Naționale „Apele Române”, a declarat că debitul înregistrat la intrarea Dunării în țară, la Baziaș, este de aproximativ 1.590-1.600 metri cubi pe secundă, mult sub media multianuală de peste 4.700 metri cubi pe secundă pentru această perioadă.
Potrivit prognozelor pe 10 zile, debitul va rămâne cvasistaționar, cu tendință de scădere, până la valori de 1.500-1.450 metri cubi pe secundă până vinerea viitoare — apropiindu-se de minimele istorice înregistrate în 1985 (cel mai scăzut debit consemnat la intrarea Dunării în România, de circa 1.400 mc/s).
„Nivelul Dunării în zona Cernavodă scade cu aproximativ 2-3 centimetri pe zi. În aceste condiții, Cernavodă poate să reziste circa 4-5 zile la limită”, a declarat Rîndașu.
Apele Române au precizat că, dincolo de criza energetică, rezerva strategică de apă pentru populație rămâne o prioritate. Coeficientul de umplere al principalelor 40 de lacuri de acumulare din țară este de aproximativ 70%, reprezentând rezerva strategică pentru alimentarea cu apă a populației. Instituția a făcut apel la utilizarea responsabilă a apei și a energiei electrice.
Guvernul a instituit stare de alertă
Guvernul a instituit stare de alertă în sectorul energetic pentru luna august, apreciind că seceta și reducerea debitelor afectează simultan producția hidro și funcționarea centralei nucleare.
„Am declarat stare de alertă la nivel național pe perioada lunii august ca efect al scăderii producției de energie electrică din cauza secetei și a debitelor scăzute atât pe râuri, dar mai ales pe fluviul Dunărea”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, dacă nivelul Dunării continuă să scadă, există riscul opririi și a Unității 2 de la Cernavodă.
Cele două reactoare CANDU ale centralei au o putere instalată totală de aproximativ 1.400 MW, fiecare unitate având o capacitate de aproape 700 MW. În condiții normale, centrala produce între 18% și 20% din energia electrică a țării.
Unitatea 1 a fost oprită controlat la sfârșitul lunii iulie pentru reducerea consumului de apă necesar răcirii, astfel încât resursele disponibile să permită funcționarea Unității 2.
Importurile au depășit 1.700 MW în orele de vârf
Premierul a declarat că România importă deja energie în anumite intervale ale zilei, iar necesarul ar crește considerabil în cazul opririi complete a centralei nucleare.
„În orele de vârf importăm aproximativ 1.700 MW. Dacă se oprește și reactorul 2, această cantitate ar crește semnificativ”, a afirmat Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, Guvernul a solicitat sprijin din partea Ucrainei pentru asigurarea unor cantități suplimentare de energie în intervalele de consum maxim.
„Am discutat cu prim-ministrul Ucrainei și vom beneficia de energie produsă într-una dintre centralele nucleare ucrainene în orele de seară, când consumul este maxim”, a declarat premierul.
Autoritățile poartă discuții și cu Bulgaria și Grecia pentru asigurarea unor capacități suplimentare de import, în funcție de evoluția consumului și a producției interne.
Criză regională: Ungaria oprește complet centrala de la Paks, Serbia funcționează la un sfert din capacitate
Seceta de pe Dunăre afectează întreaga regiune. Ungaria a anunțat duminică dimineață oprirea completă a celor patru reactoare ale Centralei Nucleare de la Paks — o decizie fără precedent în cei 42 de ani de funcționare a centralei — ca urmare a nivelului record de scăzut al fluviului. Măsura va scoate din sistem aproximativ 2.000 MW din producția Ungariei, într-un moment în care consumul crește din cauza valului de căldură.
„În cei 42 de ani de funcționare ai Centralei Nucleare de la Paks, pentru prima dată producția va fi oprită complet, cel mai probabil în următoarele 24-72 de ore”, a declarat premierul ungar Peter Magyar.
În Serbia, centrala de la Porțile de Fier funcționează la doar 20-30% din capacitatea maximă zilnică, potrivit directorului centralei sârbe, Davor Maljoković: „Transformăm în energie electrică întregul debit de apă care intră în sistem — în prezent de 1.600 de metri cubi pe secundă — însă producția este semnificativ mai mică decât cea planificată”.
(Citește și: ”Apele Române: Nivelul Dunării la Cernavodă scade cu 2-3 cm pe zi. Centrala mai poate funcționa la limită încă patru-cinci zile în condițiile actuale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
