miercuri

29 iunie, 2022

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

29 martie, 2014

Situatia din Ucraina este mai presus de orice urmarea greselilor si slabiciunilor proprii. O clasa politica divizata, corupta si rupta de realitate a condus de decenii tara catre nicaieri, jucind la doua capete intre est si vest in vreme ce institutiile statului deveneau tot mai nefunctionale, economia se sufoca in mainile catorva oligarhi si nivelul de trai se deteriora pentru cei mai multi.

Pentru o populatie educata si cu aspiratii de modernitate, deriva tarii si lipsa de perspectiva a devenit intolerabila si a determinat un sir de miscari de protest, intre care „maidanul” din 2014 a fost doar momentul culminant. Pana acum insa, protestele nu au reusit sa aduca schimbarile dorite, ba chiar au adancit divizarea tarii in ceea ce priveste directia de urmat.

Va reusi oare actuala incercare? Principala diferenta fata de trecut este aceea ca Occidentul, Statele Unite si Uniunea Europeana, a inteles dupa anexarea Crimeii de catre Rusia ca Ucraina reprezinta o miza geopolitica majora si este dispus sa faca eforturile necesare pentru a sprijini procesul de consolidare economica, politica si institutionala al tarii.


Fondul Monetar International a dat dovada de o promptitudine neobisnuita anuntind, dupa numai trei saptamani de negocieri, ca este gata sa acorde un imprumut de 14-18 miliarde de dolari Ucrainei in urmatorii doi ani. Ar trebui sa fie suficient pentru a evita o incetare de plati la obligatiile scadente in urmatoarele luni pentru imprumuturi contractate in anii anteriori pe pietele financiare internationale. La acest pachet initial se vor adauga alte fonduri deblocate de SUA, Uniunea Europeana sau Japonia, care ar aduce totalul la 27 de miliarde.

Dar cam aici se opresc vestile bune. Acordul de imprumut cu FMI contine ca de obicei si pilula amara a masurilor de reforma economica ce ar trebui sa determine economia Ucrainei sa-si imbunatateasca performanta si sa devina sustenabila pe termen mediu si lung.

Intr-un discurs in fata parlamentului, primul ministru interimar Arseni Iatseniuk a anuntat o serie de masuri intre care inghetarea salariului minim si o reducere cu 24000 a numarului salariatilor din administratia publica. Acordul cu FMI prevede si liberalizarea cursului de schimb si reducerea subventiilor la gazele naturale, care in momentul de fata reprezinta 8 la suta din Produsul Intern Brut al tarii!

Compania de stat Naftogaz a anuntat deja ca va mari pretul la gaze pentru consumatorii nationali cu 50 la suta incepand cu 1 mai, in parte datorita cresterii pretului gazelor importate din Rusia.


Desi pentru unele din masurile agreate cu FMI nu sunt anuntate termene din dorinta de a nu afecta alegerile prezidentiale programate in 25 mai, este foarte evident ca impactul asupra populatiei si al economiei in general va fi foarte greu de suportat. De altfel, primul ministru interimar estima ca in acest an este posibil ca economia sa se contracte cu 10 la suta, tara fiind „in pragul falimentului economic si financiar”.

Inainte de a fi mai bine, va fi mai rau, iar intrebarea care se pune este in ce masura ucrainienii inteleg si sunt dispusi sa accepte sacrificile cerute pentru a-si salva tara.

Semnarea acordului de asociere cu Uniunea Europeana si perspectiva unei aderari la aceasta ar putea oferi o motivatie suficient de puternica, dar asta doar in conditiile in care politicieni carismatici si credibili reusesc sa mobilizeze un numar suficient de cetateni in jurul acestei idei. Inca si mai dificil va fi sa se gaseasca solutii prin care povara reformelor sa fie distribuita echitabil – societatea este profund divizata pe mai multe falii si lipsa de incredere perpetuata de decenii submineaza solidaritatea sociala.

Rusia are numeroase parghii prin care poate pune presiune pe economia foarte dependenta a Ucrainei, care nu se va putea reorienta instantaneu catre Uniunea Europeana chiar daca doreste sa o faca. Orice dificultati ale economiei Ucrainiene ce duc la deteriorarea nivelul de trai si sporirea nemultumirii populatiei sunt in avantajul Rusiei, care se va pozitiona ca potential salvator; daca situatia se deterioreaza, ea poate ajunge chiar sa fie privita ca salvator de multi oameni disperati. Singura contrapondere la o astfel de influenta ar putea veni din parte Uniunii Europene, insa nu este clar cine este pregatit sa faca efortul financiar necesar pe termen lung.

Banca japoneza Nomura face o analiza grafica a scenariilor ce ar putea duce la o incetare de plati a Ucrainei. Elementul tulburator este acela ca, indiferent de ce cale ar urma evenimentele, ele sfarsesc in partea de jos din dreapta primului cadran cu „incertitudine politica”. Oare vor gasi politicienii din Ucraina resursele sa depaseasca aceasta criza ?

(CLICK PE TABEL PENTRU MĂRIRE)

Cred ca Ucraina este si o lectie care trebuie invatata si repetata de politicienii din multe tari, din Republica Moldova pana in Turcia sau Brazilia. Slabiciunea unei tari porneste din interiorul acesteia si clasa politica are o mare responsabilitate, care se manifesta nu in declaratii patriotarde ci in actiuni concrete si de bun simt de combatere a coruptiei, de promovare a statului de drept, a justitiei si echitatii sociale si de functionare eficienta a institutiilor publice. Pentru ca astfel se creaza incredere in institutii, incredere in ceilalti oameni, iar increderea este cel mai pretios capital, fara de care nicio societate nu poate sa se ridice de la nivelul de trib sau gasca.

Din fericire Romania are avantajul apartenentei la Uniunea Europeana de la care preia intr-o anumita masura un esafodaj institutional solid si verificat. Dar acesta nu poate suplini la nesfarsit neajunsurile celorlalti factori ce duc la coeziune sociala, de la comportamentul politicienilor si a elitelor in general, pana la angajarea civica a fiecaruia.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

Sa speram ca criza ucrainiana ne va ajuta sa ne clarificam prioritatile si sa ne concentram pe ceea ce este important, atat la nivel national cat si in ansamblul Uniunii Europene.

***
Aurelian Dochia este consultant financiar, fost director al BRD și consultant pentru Banca Mondială

Etichete: , , , ,

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. Cu cine sa reformezi institutiile publice din Romania ,domnule consultant ?Lui Carol I ,i-au trebuit aproape 50 de ani ca sa puna Romania cat de cat pe sine .Ca sa nu mai discutam de contributia viguroasa a lui Cuza !
    O institutie se creeaza in timp ,cu oameni puternici ,educati,cu viziune si principii,patrioti !
    O institutie nu poate fi condusa de carnatari ,varzari ,bisnitarice si-au cumparat o astfel de pozitie de la niste ministrii putrezi moral ,corupti pana in maduva oaselor ,niste degenerati !
    Bazele solide ale unor institutii se pun de acei oameni pregatiti in scoli cu traditie ,ele insele tezaure de bune traditii si formatoare de valori ,nicidecum la tarabele care vand diplome ca pe cremvusti !
    Romania nu este mai putin afundata in mocirla pe care si dvs ati sesizat-o ,numai ca acea generatie care ar fi putut produce o revolta ca in Ukraina a parasit aceasta tara iar cei care au ramas traiesc din imprumuturile externe . Inca !
    Atunci cand vom defrisa in totalitate padurile ,cand ne vom fi vandut pamanturile ,vom fi „privatizat” si ultimele bogatii naturale ,se vor revolta si romanii sau vor pleca si cei care au mai ramas ( avantajul de a fi membri UE !).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

toate comentariile

Un răspuns

  1. Cu cine sa reformezi institutiile publice din Romania ,domnule consultant ?Lui Carol I ,i-au trebuit aproape 50 de ani ca sa puna Romania cat de cat pe sine .Ca sa nu mai discutam de contributia viguroasa a lui Cuza !
    O institutie se creeaza in timp ,cu oameni puternici ,educati,cu viziune si principii,patrioti !
    O institutie nu poate fi condusa de carnatari ,varzari ,bisnitarice si-au cumparat o astfel de pozitie de la niste ministrii putrezi moral ,corupti pana in maduva oaselor ,niste degenerati !
    Bazele solide ale unor institutii se pun de acei oameni pregatiti in scoli cu traditie ,ele insele tezaure de bune traditii si formatoare de valori ,nicidecum la tarabele care vand diplome ca pe cremvusti !
    Romania nu este mai putin afundata in mocirla pe care si dvs ati sesizat-o ,numai ca acea generatie care ar fi putut produce o revolta ca in Ukraina a parasit aceasta tara iar cei care au ramas traiesc din imprumuturile externe . Inca !
    Atunci cand vom defrisa in totalitate padurile ,cand ne vom fi vandut pamanturile ,vom fi „privatizat” si ultimele bogatii naturale ,se vor revolta si romanii sau vor pleca si cei care au mai ramas ( avantajul de a fi membri UE !).

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată.

articole categorie

Citește și:

Consumatorii români aveau, la nivelul anului 2021, o paritate a puterii de cumpărare de 55,5% din media europeană, procent identic cu cel din 2020, cel mai redus de...

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: