joi

28 martie, 2024

11 noiembrie, 2019

Potrivit datelor publicate de Eurostat, riscul de sărăcie al românilor cu vârsta între 16 și 64 de ani este mai ridicat decât al celor care au de la 65 de ani în sus.

România figurează pe locul 8 din cele 28 de state membre UE la riscul de sărăcie al persoanelor de vârsta a treia cu 20%, dar grupul celor aflați la vârsta de muncă are o pondere a veniturilor situate sub 60% din media națională de 22,5%.


Cu cele două procente și jumătate risc suplimentar de sărăcie la tineri față de bătrâni, țara noastră este prima din topul european al sărăciei relative (față de nivelul de trai consemnat în fiecare țară), care are o diferență negativă între grupa 65+ și cea de 16-64 de ani. Mai mult, România are cea mai ridicată rată a sărăciei din UE la grupa 16-64 de ani, devansând Grecia (22%), Spania (21,9%) și Italia (20,6%).

Ce au în comun aceste state ? Păi să vedem datele Eurostat pe același calapod ca și mai sus, pentru a vedea spre ce anume ne îndreptăm dacă vom continua cu majorările bruște de pensii pe considerentul clișeului cu traiul mai greu al bătrânilor, se pare foarte popular în rândul popoarelor latine și în sudul Balcanilor:

Germania și Portugalia – exemple de echilibru. Ba chiar și Polonia și Cehia


Desigur, pentru a face o majorare de venituri la o grupă de vârstă, banii nu pot veni decât prin redistribuire sub o formă sau alta de altă grupă de vârstă. Întrebarea este dacă nu cumva, dată fiind intenția de a performa economic și de a ne apropia cu toții de Occident ca nivel de trai, nu ar trebui să luăm ca model măcar o poziție de echilibru între Germania și Portugalia, ca să implicăm și o țară latină ceva mai puțin dezvoltată.

Un răspuns ar putea veni și din raportarea la cele trei state din Europa Centrală ceva mai apropiate de convergența cu Occidentul, pe care ar trebui să le avem în vedere ca evoluție de principiu. Observați că ele se plasează destul de clar în partea a doua a topului sărăciei persoanelor vârstnice:

Polonia, cu un decalaj similar cu al nostru și Cehia, ceva mai „germanizată”, par a fi modelele de urmat, dată fiind evoluția mai bună decât a Ungariei pe plan economic și procentajele de pondere a veniturilor în PIB mai apropiate de ale noastre (deși mai avem mult să-i ajungem din urmă la acest capitol) decât cele ale vecinilor de la vest.

O particularitate importantă care ar trebui reținută și complică lucrurile în cazul nostru este diferența foarte pronunțată între situația bărbaților și situația femeilor. Această particularitate va face foarte dificilă luarea unei decizii optime de politică a veniturilor care trebuie aplicată, inerent, la nivelul întregii populații.

Practic, la bărbați suntem pe locul doi în UE la scăderea riscului relativ de sărăcie la grupa 65+ față de cea de 16 – 64 de ani, cu nu mai puțin de -9,8 puncte procentuale ( deși e contraintuitiv, acestea sunt datele statistice oficiale), după ( atenție mare la erorile care deja se conturează ), greci ( -11%).

Grecia (prin majorările de pensii efectuate de ei și încă neefectuate de noi) a coborât la doar 11,1% rata sărăciei bărbaților vârstnici dar a trimis tinerii la 22,1%. Imediat după, ați ghicit, bărbații din România, cu 23,0%. Care, în treacăt fie spus, stau chiar ceva mai slab decât femeile din aceeași grupă de vârstă, care se află la 22,1%, exact ca și bărbații greci în vârstă de muncă.

Una peste alta, datele publicate de Eurostat arată că avem o falsă problemă a veniturilor mici ale persoanelor în vârstă prin raportare la starea generală a populației. Adică, dacă vrem o dezvoltare durabilă, este bine ce s-a făcut deja și ar trebui să avem grijă să păstrăm echilibrele acolo unde le-am adus, fără mai mai forța o majorare nesustenabilă a pensiilor în 2020.

Articole recomandate:

citește și

lasă un comentariu

Un răspuns

  1. vesnica dvs obsesie: pensiile contributive nu ocupationale, speciale si alti privilegiati. Nu…de aceia nu scrieti ca poate ii suparati

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Un răspuns

  1. vesnica dvs obsesie: pensiile contributive nu ocupationale, speciale si alti privilegiati. Nu…de aceia nu scrieti ca poate ii suparati

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: