Creșterea în sondaje a partidului Reform UK și a formațiuni Alternative für Deutschland (AfD) determină guvernele britanic și german să ia măsuri pentru a limita imigrația. De la Londra, premierul Keith Starmer a declarat că argumentul conform căruia imigrația este întotdeauna benefică pentru creșterea economică nu stă în picioare, iar, de la Berlin, cancelarul Friedrich Merz și-a justificat poziția spunând că Germania este înconjurată de state membre UE sigure, în care imigranții ar trebui să solicite azil odată ce ajung în Europa.
Keir Starmer a promis luni să reducă semnificativ migrația netă către Marea Britanie în următorii patru ani, afirmând că țara riscă să devină „o insulă de străini” dacă nu va reuși să mențină coeziunea socială. Controlul imigrației a fost un factor cheie în votul din 2016 al Marii Britanii pentru ieșirea din Uniunea Europeană, însă numărul net al imigranților a atins niveluri record după ieșirea din bloc, contribuind la creșterea popularității partidului de dreapta și anti-imigrație Reform UK, condus de Nigel Farage.
Premierul britanic a folosit chiar o sintagmă binecunoscută britanicilor din campania pentru Brexit: „Take back control”. „Toată lumea cunoaște acest slogan și toată lumea știe ce a însemnat el în contextul imigrației, sau cel puțin așa credeau oamenii. Pentru că ceea ce a urmat din partea guvernului anterior, începând cu cei care au folosit acest slogan, a fost exact opusul. Între 2019 și 2023, chiar în timp ce guvernanții cutreierau țara spunând oamenilor că vor reduce imigrația, migrația netă a crescut de patru ori până când, în 2023, a ajuns la aproape 1 milion de oameni . Este aproximativ populația orașului Birmingham, al doilea oraș ca mărime din țara noastră. Asta nu este control. Este haos. Ei bine, gata. Astăzi, acest guvern laburist închide laboratorul. Experimentul s-a terminat. Vom face ceea ce ne-ați cerut de atâtea ori și vom prelua controlul asupra frontierelor noastre”, a spus Keith Starmer.
Guvernul de la Londra a promis că va impune cerințe mai stricte pentru imigranții care vor veni în Marea Britanie, inclusiv în ceea ce privește cunoașterea limbii engleze, și va restricționa accesul la piața muncii pentru imigranții fără calificare, informează Reuters.
Cetățenia va fi acordată automat numai persoanelor care au locuit în Marea Britanie timp de 10 ani, nu cinci, iar vizele pentru lucrători calificați vor fi limitate la solicitanții cu studii superioare.
„Nu vă faceți iluzii, acest plan înseamnă că migrația va scădea. Este o promisiune”, le-a declarat Starmer reporterilor din Downing Street. „Dacă va fi nevoie să luăm măsuri suplimentare… atunci, credeți-mă pe cuvânt, o vom face”, a insistat premierul laburist.
El a respins, de asemenea, sugestiile liderilor din mediul de afaceri potrivit cărora regulile mai stricte în materie de imigrație ar dăuna economiei britanice, afirmând că creșterea economică a stagnat în ultimii ani, în timp ce imigrația a crescut. „Teoria conform căreia un număr mai mare de migranți conduce în mod necesar la o creștere economică mai mare a fost testată în ultimii patru ani. Această legătură nu se confirmă pe baza datelor disponibile”, a explicat Starmer.
Liderul Reform UK, Nigel Farage, și unii membri ai Partidului Conservator au sugerat că ieșirea din Convenția Europeană a Drepturilor Omului este singura modalitate de a face față numărului record de solicitanți de azil care sosesc în bărci mici din Franța. Starmer a declarat că guvernul său va analiza posibilitatea ajustării interpretării articolului 8 din Convenție privind respectarea vieții de familie.
Germania a început să refuze cereri de azil
Germania a început deja să respingă din solicitanții de azil ajunși la frontierele sale cu alte țări europene, prima acțiune de acest gen de la înăsprirea politicii de imigrare de către noul guvern. Joi și vineri, din 365 de intrări fără documente la toate frontierele, 286 de migranți și refugiați au fost trimiși înapoi, inclusiv 19 care solicitaseră azil, potrivit datelor furnizate publicației Bild am Sonntag. Principalele motive pentru respingere au fost: lipsa vizei valabile, documente false sau suspendarea dreptului de intrare.
Publicația a mai raportat că, în decurs de două zile, autoritățile au reținut 14 traficanți, au pus în aplicare 48 de mandate de arestare și au reținut nouă persoane, în temeiul legilor privind extremismul. Patru solicitanți de azil clasificați ca „vulnerabili” au fost autorizați să intre în țară.
Cancelarul Friedrich Merz a promis că va introduce controale permanente la frontierele terestre ale Germaniei pentru a reduce intrările ilegale ale imigranților. Merz a justificat această măsură afirmând că Germania este înconjurată de state membre ale Uniunii Europene sigure, unde migranții ar trebui să solicite azil la prima sosire în Europa.
Ministrul de interne Alexander Dobrindt a anunțat miercuri că, pentru prima dată, solicitanții de azil vor fi respinși la frontieră în anumite condiții. Sunt exceptate copiii, femeile însărcinate și persoanele identificate ca vulnerabile. Potrivit presei germane, aproximativ 3.000 de polițiști federali suplimentari vor fi mobilizați pentru a sprijini această măsură.
Guvernul de coaliție, format din alianța de centru-dreapta CDU/CSU și social-democrații, se confruntă cu o presiune crescândă împotriva migrației în creștere, din cauza popularității în creștere a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Cererile de azil în Germania au scăzut recent. În primele trei luni ale anului, au fost depuse 37.387 de cereri, potrivit ziarului Welt am Sonntag. Cifra reprezintă o scădere de 46% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Italia a revizuit protocolul cu Albania
După o serie de obstacole juridice, Guvernul de la Roma a modificat, la final de martie, Protocolul Italia-Albania, permițând transferul migranților cu ordine de detenție validate sau prelungite – aflați deja în Italia – către centrul albanez din Gjader. Inițial, în conformitate cu protocolul Italia-Albania semnat în 2023, centrele albaneze finanțate de Italia erau destinate să proceseze și să returneze, în cadrul unei proceduri „accelerate”, migranții bărbați adulți proveniți din „țări sigure” salvați pe mare.
De la lansarea lor în octombrie anul trecut, centrele au rămas goale, după ce instanțele italiene au anulat în repetate rânduri ordinele de detenție, contestând desemnarea anumitor țări ca „sigure” și sesizând Curtea Europeană de Justiție.
Acum, guvernul a decis să relanseze protocolul, transformând centrul din Gjader într-un „centru de detenție pentru repatriere” cu drepturi depline, pentru a eluda contestările juridice. În conformitate cu legislația italiană, centrele de detenție pentru repatriere găzduiesc migranții nereglementați în așteptarea identificării și expulzării, cu o durată de ședere de până la 18 luni.
(Citește și: „Zeitenwende: Germania se întoarce – Merz vrea să facă din ea gigantul blând al Europei. Reînarmarea poate transforma țara într-o forță a Binelui, dar riscurile sunt mari dacă AfD ajunge la putere”)
***
Urmărește-ne pe Google News
