fbpx Modifica setari cookieuri

Just Business

Economia și administrația – problemă comună: lipsa competențelor digitale ale personalului, produsă de lipsa educației continue

Guvernul a decis alocare sumei de 150 de milioane de lei din fondul de urgență pentru achiziționarea de dispozitive electronice conectate la internet, astfel încât… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Fotografia de la întâlnirea Economiei cu Pandemia: Convergența 2019 și convergența 2020

Câteva citate din Programul de convergență 2019 – 2022 ar putea explica mult mai clar anumite prevederi incluse în Programul de convergență 2020 (Programul oficial… Mai mult

26.05.2020

Analiză

Cea mai grea împărțeală din istoria UE: încep negocierile

Mai sunt două zile până când va fi anunțată noua propunere de Cadru Financiar Multianual Aceasta conține inclusiv mult-așteptatele detalii ale Fondului de Relansare Economică… Mai mult

25.05.2020

Europa

Europa a depășit vârful pandemiei Covid – țările au trecut la faza a doua de gestionare: testarea ratei de imunizare

După relaxarea măsurilor de prevenire a pandemiei, autoritățile naționale au declanșat pe tot globul marea operațiune a testării pe scară largă, pentru depistarea anticorpilor la… Mai mult

25.05.2020

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

de Razvan Diaconu , 1.7.2019

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.

La mare distanţă în spate, au urmat regiunile Sud Muntenia (12,3%), Nord-Vest (11,8%) şi Centru (11,5%). Regiunile din partea de est a ţării şi-au îmbunătăţit performanţa relativă şi au reuşit să treacă pragul de zece procente (10,5% Sud-Est şi 10,2% pentru Nord-Est).

Sub acest prag s-au plasat, din motive diferite, regiunea Vest (9,6% din PIB, compusă din doar patru judeţe) şi Sud-Vest Oltenia (7,4%, cu doar cinci judeţe dar şi din cauza faptului că este un pol al sărăciei ).

Dacă facem abstracţie de concentrarea firească din zona Capitalei, împărţirea rezultatelor pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată, cu excepţia notabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia.

În schimb, se observă diferenţe foarte mari în interiorul regiunilor, unde apare, de regulă, un judeţ puternic dezvoltat şi unul sau mai multe judeţe foarte sărace.

Astfel, Timişul concentrează peste 50% din rezultatul regiunii Vest, Constanţa şi Clujul trec de 40% în zona lor, Dolj, Prahova şi Iaşi trec pragul regional de 30%, doar Braşov fiind sub acest prag.

(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Prin contrast, nu mai puţin de 13 judeţe, adică un sfert din total, nu prind pragul de 10%, cele mai multe ( patru) fiind în Regiunea Sud-Muntenia.

Zece judeţe nu au reuşit anul trecut să atingă un PIB de 10 miliarde de lei.

Cel mai slab plasat a fost Mehedinţi (6.795 milioane lei), urmat de Covasna (6.832 milioane lei), Tulcea (7.519 milioane lei), Sălaj (8.201 milioane lei), trio-ul sudic Călăraşi (8.698 milioane lei) – Ialomiţa (8.760 milioane lei) – Giurgiu (8.771 milioane lei) şi, spre extremităţile nordice, Botoşani (9.264 milioane lei ) şi Bistriţa-Năsăud (9.802 milioane lei).

(Citiți și: ”Divergența internă crează dezechilibre severe în bugete. La fiecare leu colectat, trei județe primesc doi de la bugetul de stat”)

Harghita (10.006 milioane lei) a trecut la limită de acest prag, care ar trebui să se constituie într-un obiectiv obligatoriu pentru judeţele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate

Lăsând la o parte Capitala, care are un rezultat ( 226.238 milioane lei) cu mult peste cel al judeţelor, se poate observa o deplasare spre Vest a performanţelor în ultimii ani, valorile cele mai mari fiind consemnate de Timiş (45.670 milioane lei) şi Cluj (44.801 milioane lei), care a depăşit anul trecut Constanţa (42.188 milioane lei).

În fine, ar mai fi de remarcat prezenţa în top 10 al PIB pe judeţe a câte două reprezentante în cazul regiunilor Sud (judeţele Prahova şi Argeş) şi Centru ( Braşov şi Sibiu).

Asta în timp ce zonele cele mai sărace ale ţării apar cu câte un singur reprezentant, şi acela destul de slab plasat ( Iaşi, pe locul şase, iar Dolj, pe locul nouă) la nivel naţional.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2019

2 comentarii

  1. Mircius
    7.7.2019, 7:07 am

    E o statistica care devine din ce in ce mai irelevanta.
    Grosul forței de muncă din regiunile numite “sarace” – luati zona NE- nu mai mizeaza pe Romania, este in strainatate. Trimit bani acasa si construiesc masiv, mergeti si vedeti cum arata acum satele din Moldova, nu le mai recunosti. Si nu se schimba numai casele, ci si mentalitatile, vezi ultimul vot.
    Asa că mai lăsați cu PIB-ul. Are București-ul destul după ce aici se centralizeaza toti marii contribuabili din țară.

  2. Dragos
    19.2.2020, 10:04 am

    Hai lasa vrajeala ca nu au plecat doctori, au plecat zidari si macelari.

Lăsați un comentariu


Europa

Redeschiderea frontierelor: Belgia acuză concurenţa turistică în care s-au angajat țările UE

Adrian N Ionescu

Uniunea Europeană ar fi incapabilă să ia măsuri de coordonare a redeschiderii frontierelor, atâta vreme ţările membre au intrat într-o formă de concurenţă turistică pe… Mai mult

Digital

Tehnologia în administrație: În Estonia se testează pașaportul imunitar digital

Iulian Soare

Estonia a dezvoltat o aplicație digitală care poate fi folosit de utilizatori ca un „pașaport imunitar”, pentru a dovedi că au dezvoltat anticorpi și că… Mai mult

Europa

Medicii italieni: blocarea spitalelor poate duce la mai multe decese decât pandemia

Iulian Soare

Cel  puțin 600.000  de intervenții, vizite și consulații medicale au fost anulate în Italia, ca urmare a   blocării  spitalelor cu bolnavii de coronavirus  și  există… Mai mult

Stiri

S&P menține ratingul României la nivelul recomandat investițiilor: România are acces la finanțare externă / Consolidarea fiscală e inevitabilă după alegeri

Adrian N Ionescu

Agenția de rating  Standard & Poor’s  a   confirmat  clasificarea României ‘BBB-/A-3   și a păstrat perspectiva negativă. Ratingul  păstrează  România în domeniul  recomandat investițiilor  străine, în… Mai mult

Stiri

VIDEO Alina CULCEA, Președinte ARPIM: „România va fi în competiție cu celelalte țări pentru investiții, pe toate domeniile, dar mai ales în sectorul farmaceutic”

Redacţia

„Una dintre lecțiile pe care le-am învățat cu toții a fost lecția solidarității. A fost o mobilizare fără precedent din partea asociației noastre, sperăm că… Mai mult

Europa

Scădere surprinzătoare a șomajului în SUA, în mai: 13%, analiștii se așteptau la o creștere spre 20%

Adrian N Ionescu

Economia SUA a oferit pe neașteptate mai multe locuri de muncă decît estimau analiștii, în luna mai, iar rata şomajului a scăzut la 13,3% de… Mai mult

Stiri

BNR primește o linie de finanțare de 4,5 miliarde de euro de la BCE pentru asigurarea lichidității de euro

Alexandra Pele

Banca Centrală Europeană (BCE) și Banca Națională a României (BNR) au convenit asupra unui aranjament în cadrul căruia se va furniza BNR lichiditate în euro,… Mai mult