La obiect

Situația financiară la care se așteaptă economiștii și bancherii pe final de an

Amploarea dezechilibrării indicatorilor critici ai economiei pe 2019 creşte cu siguranţă, iar incertitudinea contextului politic îi îndeamnă la prudență pe economiști, pentru că sporeşte dificultatea… Mai mult

31.10.2019

La obiect

România, alături de Germania: în topul UE al orașelor cu cei mai puțini tineri

Potrivit Eurostat, aproape două treimi dintre orașele europene cu cei mai puțini tineri se află în România și Germania. Indicatorul utilizat este rata de dependență… Mai mult

30.10.2019

Chestiunea

Viitorul forței de muncă: Durata de muncă așteptată în România – sub nivelul din anul 2000

Durata de muncă în România s-a redus cu doi ani și jumătate în perioada 2000 – 2018, potrivit datelor publicate de Eurostat. Mai mult, raportul… Mai mult

30.10.2019

La obiect

Câte ore muncesc profesorii din UE și din România: Noile măsuri din educație și compensațiile pentru profesori

Profesorii cu o vechime de cel puțin 30 de ani ar putea primi la pensionare șase salarii medii brute, adică aproape 30.000 de lei, conform… Mai mult

28.10.2019

Cronicile

Aportul județelor și regiunilor la PIB: decalaje severe între cele ”2-3 Românii”

de Razvan Diaconu , 1.7.2019

Regiunea Bucuresti-Ilfov a contribuit anul trecut cu 26,6% din PIB-ul la nivel naţional, potrivit datelor publicate de CNSP în Proiecţia principalilor indicatori în profil teritorial.

La mare distanţă în spate, au urmat regiunile Sud Muntenia (12,3%), Nord-Vest (11,8%) şi Centru (11,5%). Regiunile din partea de est a ţării şi-au îmbunătăţit performanţa relativă şi au reuşit să treacă pragul de zece procente (10,5% Sud-Est şi 10,2% pentru Nord-Est).

Sub acest prag s-au plasat, din motive diferite, regiunea Vest (9,6% din PIB, compusă din doar patru judeţe) şi Sud-Vest Oltenia (7,4%, cu doar cinci judeţe dar şi din cauza faptului că este un pol al sărăciei ).

Dacă facem abstracţie de concentrarea firească din zona Capitalei, împărţirea rezultatelor pe actualele regiuni de dezvoltare apare ca fiind relativ echilibrată, cu excepţia notabilă a regiunii Sud-Vest Oltenia.

În schimb, se observă diferenţe foarte mari în interiorul regiunilor, unde apare, de regulă, un judeţ puternic dezvoltat şi unul sau mai multe judeţe foarte sărace.

Astfel, Timişul concentrează peste 50% din rezultatul regiunii Vest, Constanţa şi Clujul trec de 40% în zona lor, Dolj, Prahova şi Iaşi trec pragul regional de 30%, doar Braşov fiind sub acest prag.

(Citiți și: ”Cum scoți un oraș din depresie – Cluj-Napoca, un caz școală. Lectură obligatorie pentru orice primar din țara primarilor”)

Prin contrast, nu mai puţin de 13 judeţe, adică un sfert din total, nu prind pragul de 10%, cele mai multe ( patru) fiind în Regiunea Sud-Muntenia.

Zece judeţe nu au reuşit anul trecut să atingă un PIB de 10 miliarde de lei.

Cel mai slab plasat a fost Mehedinţi (6.795 milioane lei), urmat de Covasna (6.832 milioane lei), Tulcea (7.519 milioane lei), Sălaj (8.201 milioane lei), trio-ul sudic Călăraşi (8.698 milioane lei) – Ialomiţa (8.760 milioane lei) – Giurgiu (8.771 milioane lei) şi, spre extremităţile nordice, Botoşani (9.264 milioane lei ) şi Bistriţa-Năsăud (9.802 milioane lei).

(Citiți și: ”Divergența internă crează dezechilibre severe în bugete. La fiecare leu colectat, trei județe primesc doi de la bugetul de stat”)

Harghita (10.006 milioane lei) a trecut la limită de acest prag, care ar trebui să se constituie într-un obiectiv obligatoriu pentru judeţele rămase în urmă ca nivel de dezvoltare.

Situaţia pe judeţele cele mai dezvoltate

Lăsând la o parte Capitala, care are un rezultat ( 226.238 milioane lei) cu mult peste cel al judeţelor, se poate observa o deplasare spre Vest a performanţelor în ultimii ani, valorile cele mai mari fiind consemnate de Timiş (45.670 milioane lei) şi Cluj (44.801 milioane lei), care a depăşit anul trecut Constanţa (42.188 milioane lei).

În fine, ar mai fi de remarcat prezenţa în top 10 al PIB pe judeţe a câte două reprezentante în cazul regiunilor Sud (judeţele Prahova şi Argeş) şi Centru ( Braşov şi Sibiu).

Asta în timp ce zonele cele mai sărace ale ţării apar cu câte un singur reprezentant, şi acela destul de slab plasat ( Iaşi, pe locul şase, iar Dolj, pe locul nouă) la nivel naţional.

 

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.7.2019

Un raspuns

  1. Mircius
    7.7.2019, 7:07 am

    E o statistica care devine din ce in ce mai irelevanta.
    Grosul forței de muncă din regiunile numite “sarace” – luati zona NE- nu mai mizeaza pe Romania, este in strainatate. Trimit bani acasa si construiesc masiv, mergeti si vedeti cum arata acum satele din Moldova, nu le mai recunosti. Si nu se schimba numai casele, ci si mentalitatile, vezi ultimul vot.
    Asa că mai lăsați cu PIB-ul. Are București-ul destul după ce aici se centralizeaza toti marii contribuabili din țară.

Lăsați un comentariu


Stiri

Audierile pentru destituirea lui Donald Trump: Mărturii acuzatoare ale unui angajat al ambasadei SUA la Kiev

Iulian Soare

Audierile din Congres în cadrul anchetei privind potenţiala destituire a liderului de la Casa Albă au continuat vineri, cu fosta ambasadoare a SUA în Ucraina… Mai mult

Europa

Bogdan Chirițoiu, ales membru al conducerii Agenţiei Europene de Reglementare în Energie

Iulian Soare

Preşedintele Consiliului Concurenţei Bogdan Chiriţoiu a fost ales joi membru  în Consiliul de Administrație al Agenţiei Europene de reglementare in energie. ”Salut alegerea domnului Bogdan… Mai mult

Europa

Schimb de spioni între Lituania și Rusia

Vladimir Ionescu

Șeful serviciului secret al Lituaniei, Darius Jauniskis, a anunțat vineri că doi cetățeni lituanieni condamnați în Rusia pentru spionaj ”au fost redați familiilor lor”, fiind… Mai mult

Stiri

Bogdan Badea, Hidroelectrica: Compania riscă să intre din nou în insolvenţă, din cauza ANRE

Adrian N Ionescu

Hidroelectrica riscă să intre din nou în insolvenţă, dacă  va aplica un ordin al Autorităţii de Reglementare în Energie (ANRE), care obligă producătorul hidro să… Mai mult

Stiri

Trafic de influență pentru contracte cu CFR / Sebastian Vlădescu și Cristian Boureanu, trimiși în judecată

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Finanţelor Sebastian Vlădescu și fostul deputat Cristian Boureanu au fost trimiși în judecată într-un dosar în care consorțiului de firme austriece Swietelsky… Mai mult

Stiri

Ucraina / Sume record alocate Apărării – 5,45% din PIB în 2020

Iulian Soare

Bugetul de stat pentru anul 2020 al Ucrainei, adoptat joi în Parlamentul de la Kiev, prevede cheltuieli record pentru sectorul apărării. Fondurile alocate apărării şi… Mai mult

Stiri

Media BNR a cursului leului rămâne în zona recordului istoric de slăbiciune, sub presiunea deficitului bugetar

Adrian N Ionescu

Media BNR a cursului euro -leu a înregistrat vineri nivelul de 4,7667 lei / euro, cu numai două zecimi de miimi sub recordul istoric de… Mai mult