Execuția bugetară pe primul semestru al anului 2026 arată o ajustare bugetară construită pe creșterea încasărilor statului, nu pe reducerea cheltuielilor. „În termeni nominali, întreaga consolidare fiscală s-a realizat pe partea de venituri”, arată analiza The Tax Institute privind execuția bugetară din primul semestru al anului 2026.
Veniturile bugetului general consolidat au ajuns la 342,5 miliarde de lei, echivalentul a 16,7% din PIB, cel mai ridicat nivel din ultimii 21 de ani, în creștere cu 32 de miliarde de lei față de aceeași perioadă din 2025. Aproape jumătate din acest avans, respectiv 14,9 miliarde de lei, a venit din încasările suplimentare din TVA.
În același timp, cheltuielile totale au ajuns la 383,5 miliarde de lei, după o creștere nominală de numai 3,2 miliarde de lei față de primul semestru al anului trecut. Ponderea lor în PIB a coborât de la 19,8% la 18,7%, însă autorii subliniază că această ajustare este mai ales una raportată la PIB, nu o reducere consistentă a sumelor cheltuite de stat.
„Este vizibilă astfel strategia executivului de a nu diminua semnificativ cheltuielile statului, ci de a le comprima prin inflație, lăsând-o să crească veniturile fiscale în timp ce cheltuielile rămân nominal constante”, se arată în raport. Autorii numesc această abordare „impozitare prin inflație” și susțin că efectul ei este vizibil în principalele categorii bugetare, „dar mai ales în cele de cheltuieli”.
Sursa avansului: TVA, ca urmare a creșterii conformării, în contextul scăderii consumului
Aproape jumătate din creșterea veniturilor provine dintr-o singură categorie fiscală, respectiv din încasări suplimentare din TVA (+14,9 miliarde de lei), notează specialiștii Tax Institute.
Încasările au ajuns la 74,1 miliarde de lei în primele șase luni, iar proiecția pentru întregul an indică 159,2 miliarde de lei, cu 1,9% peste suma prevăzută în buget. Este pentru prima dată când prognoza privind TVA depășește ținta din lege, „o evoluție remarcabilă în condițiile contracției consumului.”
Încasările din TVA au recuperat treptat decalajul față de nivelul anticipat: în aprilie, deficitul față de încasările normale pentru lună s-a redus de la 9,4% la 2,7%, în mai la 0,9%, iar în iunie veniturile au ajuns cu 1,9% peste nivelul estimat. Analiza arată că evoluția este surprinzătoare deoarece consumul s-a contractat până în luna mai. Ministerul Finanțelor atribuie revenirea creșterii cotelor de TVA, însă autorii consideră că acest factor nu explică pe deplin schimbarea și afirmă că, „în lipsa altor indicii, un alt factor ce ar putea sta la baza ameliorării încasărilor este o creștere a conformării”.
Impozitul pe profit, un avans greu de explicat
Încasările din impozitul pe profit au ajuns la 19 miliarde de lei în primul semestru, iar estimarea pentru finalul anului este de 44,9 miliarde de lei, cu 5,6% peste ținta bugetară. Deși „rapoartele autorităților pun avansul pe seama încasărilor din Impozitul Special pentru Bănci (ISB) și din Impozitul Minim pe Cifra de Afaceri (IMCA)”, datele arată contrariul: IMCA a fost „înjumătățit în 2026″, iar încasările din ISB sunt „cu 14% mai scăzute” (la 883 milioane de lei).
În schimb, accizele rămân singura categorie fiscală importantă aflată sub așteptări. Încasările au totalizat 23,2 miliarde de lei, iar proiecția pentru întregul an indică 51,1 miliarde de lei, cu 2,7% sub nivelul bugetat. Spre deosebire de TVA, această evoluție pare să urmeze mai degrabă dinamica slabă a consumului.
Cheltuielile, comprimate prin inflație, nu prin tăieri
Pe partea de cheltuieli, ajustarea este vizibilă în special în cazul cheltuielilor de personal și al asistenței sociale. Cheltuielile de personal au coborât la 82,1 miliarde de lei în iunie, de la 85,4 miliarde în aceeași perioadă din 2025, iar ponderea lor în PIB s-a redus de la 4,46% la 3,99%. Analiza avertizează însă că reducerea este determinată în mare parte de inflație și de creșterea PIB-ului nominal. „Dată fiind contracția de doar 3 miliarde în termeni nominali, putem pune acest traseu descendent pe seama inflației, care a crescut PIB-ul nominal”, arată autorii. „Acesta este unul dintre efectele «impozitării prin inflație»”.
Asistența socială a avut o evoluție similară: 126 de miliarde de lei în primul semestru, față de 126,5 miliarde în urmă cu un an. Ponderea în PIB a scăzut cu 0,47 puncte procentuale, iar autorii explică această corecție prin „creșterea PIB-ului nominal în paralel cu înghețarea multor cheltuieli la nivelul finalului anului 2024”.
Un indicator relevant al ajustării este raportul dintre cheltuielile de personal și asistență socială și veniturile fiscale plus contribuțiile sociale. Acesta a coborât la 72% în T2 2026, de la 78% în primul trimestru și 89% în T1 2025, atingând cel mai redus nivel din 2016 încoace.
Anumite categorii de cheltuieli au crescut
Nu toate componentele cheltuielilor urmează însă această traiectorie. Cheltuielile cu bunuri și servicii au ajuns la 49,4 miliarde de lei, cu 3,9 miliarde mai mult decât în 2025, iar proiecția indică o depășire a bugetului anual cu aproximativ 2 miliarde de lei.
Cheltuielile cu dobânzile au crescut, de asemenea, cu peste 4 miliarde de lei, până la 29,4 miliarde de lei. Refinanțarea datoriei la randamente care persistă peste 6,7% va menține presiunea asupra acestei componente, potrivit analizei.
Tax Institute: Pe baza execuției din S1, deficitul anual ar putea coborî la 5,2% din PIB, la finalul anului
Pe baza execuției din primul semestru, The Tax Institute estimează un deficit de 106,1 miliarde de lei, sau 5,2% din PIB, la finalul anului. Dacă sunt eliminate veniturile considerate excedentare din impozitul pe venit și salarii și este presupus un impact neutru al fondurilor europene, deficitul ar putea ajunge la 125 de miliarde de lei, echivalentul a 6% din PIB.
Analiza arată că perspectiva consolidării este însă dependentă de evoluția inflației și de absorbția fondurilor europene. România a încasat 29,3 miliarde de lei din fonduri europene până la jumătatea anului, dintr-un total de 98 de miliarde de lei prevăzut în buget. „Măsura în care fondurile europene vor fi atrase conform bugetului rămâne una dintre marile necunoscute ale execuției bugetare și o vulnerabilitate majoră la adresa deficitului bugetar în 2026”, notează autorii.
Pe termen mediu, principala incertitudine este dacă ajustarea va continua și după dispariția efectelor favorabile ale inflației. „Poate cel mai mare semn de întrebare rămâne perspectiva continuării consolidării fiscale pe termen mediu”, se arată în analiză. Autorii avertizează că, în lipsa unor creșteri substanțiale ale veniturilor publice prin reducerea fraudei și a unor reforme care să relanseze creșterea economică, „un nou episod de creșteri de cheltuieli ar inversa toată corecția ultimului an”.
(Citește și: ”România plătește dobânzi la datoria publică echivalente cu un deficit bugetar: Au crescut de 3,5 ori în 5 ani și depășesc bugetul Armatei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
