Mizele geopolitice din sud-estul Europei și Orientul Mijlociu redesenează regiunea și din punct de vedere geoeconomic. Energia a devenit un factor esențial de securitate, iar acest lucru modelează vecinătatea economică a României, care are posibilitatea de-a deveni un jucător esențial în noua ecuație.
Primul mare proiect este așa numitul Coridor Vertical sau Vertical Gas Corridor, care va acoperi mai mult de 1.000 de kilometri, va permite inversarea fluxului de gaze naturale dinspre sud spre nord, cu scopul de a consolida securitatea aprovizionării cu energie a Europei Centrale şi de Sud-Est, aflată, până acum câțiva ani, la mâna Rusiei.
Ţărilor participante în mod direct la proiect li s-au alăturat Slovacia, Moldova și Ucraina, iar proiectul este susținut de SUA, care promite finanțare prin agenția internațională de dezvoltare USAID.
Coridorul Vertical
Rezervările din săptămâna trecută în cadrul licitațiilor de capacitate pentru Coridorul Vertical de gaze au depășit așteptările.
Cererea a fost cea mai mare la punctul de interconectare Sidirokastro de la granița dintre Grecia și Bulgaria, unde au fost rezervate 46% din capacitatea de export disponibilă pentru perioada 2026/2027–2029/2030 și 26% pentru perioada 2030/2031.
De asemenea, a fost rezervată capacitate și pentru anul gazier 2040/2041.Printre participanții majori s-a numărat Atlantic SEE LNG Trade, un joint venture format din Aktor Group și DEPA Commercial, care a rezervat aproximativ 13.000 MWh pe zi (echivalentul a circa 4,7 TWh pe an). Metlen a securizat 20.000 MWh/zi.
La Sidirokastro, a fost oferită o capacitate totală de export de 100 GWh/zi.
Integrarea piețelor de energie ar putea fi un prim pas către integrarea Balcanilor de Vest în sistemul energetic european, a comentat ministrul grec al Mediului și Energiei, Stavros Papastavrou.
Anunțul Ministerului subliniază, de asemenea, că Grecia trece de la statutul de piață care în principal consuma gaz la una care și exportă gaz în întreaga regiune, exporturile triplându-se în ultimele șase luni, iar capacitatea țării fiind așteptată să atingă în curând 9 miliarde de metri cubi (bcm).
După cum a menționat Maria Sferruzza, director al DESFA „datoria noastră este să ducem molecula oriunde este nevoie. Având în vedere că eliminarea treptată a gazului rusesc este acum la doar un an distanță, viitoarea arhitectură energetică va necesita toate rutele disponibile”.
Coridorul Vertical este un proiect gândit pentru furnizarea de gaze naturale de la sud, din Grecia, de la terminalele de gaz natural lichefiat (GNL) din Revithoussa și Alexandroupolis, dar și gaz care vine din Azerbaidjan, spre nord, prin Bulgaria și România spre Ungaria, Slovacia și Ucraina.
Ideea este de a se substitui importurile de gaze rusești care ajung în Europa de Sud-Est prin gazoductul submarin Turk Stream cu gaze azere care vin pe conductă și cu LNG din diverse surse – mai ales LNG din SUA, care este descărcat în Grecia dupa care este transportat pe insfrastructura de conducte existentă – și extinsă – spre nord.
IMEC – remodelarea peisajului economic și politic al Eurasiei.
IMEC, pe lângă avantajul strategic al ocolirii Strâmtorii Ormuz, este o alternativă viabilă la Inițiativa „Belt and Road”, dezvoltată de China, pe care o folosește ca pe un instrument pentru a-și extinde influența și puterea economică spre Europa.
Pentru realizarea coridorului de transport care să lege porturile din India de Haifa, Israel traversând Arabia Saudită, EAU și Iordania, în prima etapă, sunt estimate investiții de aproximativ 10 miliarde de dolari.
Coridorul ar avea capacitatea de a permite tranzitul a aproximativ 50 de trenuri pe zi care să transporte anual 1,5 milioane de containere (TEU) pe o linie ferată simplă, cu posibilitatea de a crește până la 3 milioane containere, atât pe calea ferată dublă cât și prin integrarea a unui nou port, permițând un tranzit mai mare în estul Mediteranei.
Volumul de mărfuri transportate ar putea și mai mare dacă se vor face investiții în infrastructura terestră și maritimă, cât și prin atragerea unor noi state în IMEC.
Timpii de transbordare prin coridorul de transport ar putea fi reduși cu aproximativ 40% (la 12 zile) față de rutele maritime, generând economii anuale de aproximativ 5,4 miliarde de dolari la comerțul Asia-Europa care circulă pe această rută.
Coridorul India – Orientul Mijlociu – Europa:
Coridorul ar oferi, de asemenea, un acces mai facil la piețele internaționale pentru țările de-a lungul rutei și ar crește competitivitatea exporturilor. Numai pentru India, IMEC ar putea genera o creștere generală între 5% și 8% a valorii exporturilor indiene, generând 21,85 miliarde de dolari în exporturi indiene suplimentare anual.
Pilonii energetici și comunicațiile ai coridorului vor consolida probabil securitatea energetică și transmisia globală de date. Printre proiectele cu potențial ridicat se numără o integrare mai profundă a rețelei electrice între porțiuni ale coridorului și noi cabluri submarine și terestre cu fibră optică care leagă centrele de date emergente din Orientul Mijlociu de Europa și India.
Potențialul economic și fezabilitatea altor componente identificate în actul de înființare a IMEC din 2023, și anume o conductă transarabă de gaze care leagă Arabia Saudită de Mediterana de Est și valorifică hidrogenul verde de-a lungul IMEC, rămân deziderate strategice în noua conjunctură mondială.
Coridorul are potențialul de a oferi o platformă eficientă pentru procesarea mineralelor critice și lanțurile de aprovizionare, zonele de producție avansate, centrele de date AI și alte componente strategice.
Realizarea IMEC este sprijinit de Statele Unite deoarece oferă oportunități strategice și economice inclusiv pentru partenerii săi:
- ar demonstra puterea diplomației americane în Orientul Mijlociu;
- ar oferi o alternativă clară la Inițiativa „Belt and Road” a Chinei;
- crearea de stimulente suplimentare pentru ca statele din Golf să normalizeze relațiile cu Israelul;
- deschiderea de noi piețe pentru companiile americane;
- modelarea coordonării regionale în sectoare strategice;
- aprofundarea alinierii SUA-Monarhiile din Golf.
Refacerea conductei Irak-Siria
Statele Unite susțin planurile Irakului și Siriei de a reconstrui conducta petrolieră avarită Kirkuk-Banias, rută ocolitoare a strâmtorii Ormuz care poate fi blocată de Iran.
De asemenea, SUA se așteaptă ca firmele americane să participe la reconstrucția conductei Kirkuk-Banias, conform Reuters. Conducta este vitală pentru ca exporturile de petrol ale Irakului să nu mai depindă de Strâmtoarea Ormuz, este benefică pentru refacerea economiei posbelice a Siriei și pentru reducerea influenței iraniene în strâmtoare.
Thomas Barrack, trimisul special pentru Siria și Irak, a purtat discuții cu oficialii sirieni și irakieni și cu companii petroliere, printre care și gigantul american Chevron, privind refacerea conductei avariate Kirkuk-Banias, a scris Bloomberg săptămâna trecută.
Sunt luate în considerare și alte opțiuni pentru noi coridoare petroliere terestre între Irak și Siria, deși până acum discuțiile s-au concentrat pe legătura Kirkuk-Baniyas.
Una dintre alternative ar fi o conductă petrolieră de la Basrah, în sudul Irakului, până la Haditha, în nord, care s-ar putea ramifica apoi către Siria, Turcia sau Iordania, potrivit surselor Bloomberg.
La începutul acestei luni, guvernul irakian a aprobat semnarea de către compania petrolieră de stat Basra a unui acord preliminar cu firme americane, inclusiv Chevron, pentru a studia potențiale proiecte de conducte petroliere.
Irakul are nevoie disperată de rute de export care să nu mai depindă de Strâmtoarea Hormuz, a cărei închidere a expus această vulnerabilitate cheie din Irak, a forțat al doilea mare producător din OPEC să reducă producția în amonte și a dus la pierderi de venituri de miliarde de dolari pentru Bagdad. Sprijinul SUA pentru rutele petroliere Irak-Siria vine în contextul în care președintele american Donald Trump l-a primit marțea trecută la Casa Albă pe prim-ministrul irakian Ali al-Zaidi.
„Conducte noi pentru energie, noi drumuri către progres. Un Irak mai prosper înseamnă o regiune mai stabilă – și oportunități exclusive pentru afacerile americane”, a declarat Barack, trimisul prezidențial, comentând întâlnirea.
Criza din Strâmtoarea Hormuz i-a determinat pe toți producătorii din Golful Persic să caute rute alternative de export prin conducte pentru a-și reduce dependența de punctul de blocare a navigației, care nu va mai fi niciodată la fel.
(Citește și: ”Companiile româneşti pot obţine profituri din Coridorul Vertical – România a semnat, la Washington, declarația pentru securitatea aprovizionării cu gaze în Europa Centrală şi de Est”)
***
Urmărește-ne pe Google News
