Printre cele mai spinoase provocări cu care se confruntă Primăria Municipiului București (PMB) se numără rigiditatea bugetului care nu lasă spațiu pentru investiții (peste 80% este reprezentat de cheltuieli curente cu subvenții, salarii și bunuri și servicii); problemele structurale (datoriile, termoficarea, traficul și poluarea); asimetriile între resursele PMB și cele ale primăriilor de sector; precum transpunerea referendumului din 2024 în legislația națională, care ar putea permite Consiliului General să aloce resursele conform nevoilor – potrivit unei analize realizate de ONG-ul Funky Citizens, în contextul alegerilor parțiale locale de duminică.
Principalele concluzii:
Rigiditatea bugetară – Majoritatea cheltuielilor (aproximativ 90%) sunt deja alocate pentru subvenții, salarii și datorii, ceea ce lasă foarte puțin spațiu pentru noi investiții sau manevre bugetare.
Putere de decizie limitată, dar existentă – Deși bugetul este rigid, primarul General are în continuare capacitatea de a realoca sume și de a atrage fonduri pentru priorități strategice, în special pe dimensiunea orașului București.
Impactul referendumului local din 2024 – Validarea întrebărilor referitoare la repartizarea impozitelor și centralizarea autorizațiilor de construire ar putea întări semnificativ puterea decizională a primarului, dar aplicarea efectivă depinde de modificări legislative și de voința politică. Mai exact, intrarea în legalitate a rezultatelor referendumului presupune intervenția Parlamentului și modificarea legislației privind finanțele publice locale și administrarea teritorială a Capitalei.
Probleme structurale – Noul primar trebuie să gestioneze datoria locală, sistemul de termoficare, traficul, poluarea și alte disfuncționalități cronice ale capitalei, în condițiile constrângerilor bugetare.
Sarcina administrativă și strategică – Mandatul scurt de sub trei ani oferă oportunitatea unei repoziționări structurale a guvernanței și priorităților bugetare, dar necesită decizii rapide și bine fundamentate pentru a valorifica sumele disponibile.
Bugetul PMB
Pentru 2025, PMB a aprobat un buget total de 12,02 miliarde lei — sumă ce acoperă atât bugetul local al Primăriei (7,78 miliarde lei), cât și bugetele instituțiilor subordonate (aproximativ 4,26 miliarde lei), împrumuturi interne și externe (1,06 miliarde lei) și un aport marginal din fonduri externe nerambursabile ( 7,8 milioane lei).
Bugetul pentru 2025 este ușor mai mare decât cel din 2024 (11,68 miliarde lei), dar rămâne ușor sub recordul din 2023 (12,04 miliarde lei).
Pe cap de locuitor (având în vedere o populație rezidentă estimată la peste 1,7 milioane de locuitori), bugetul corespunde în jur de 6.900 lei per capita.
De unde vin banii
Veniturile estimate pentru 2025 provin majoritar (peste 60%) din venituri curente — adică impozite, taxe, cote defalcate din impozitul pe venit, venituri nefiscale, etc.
Cota defalcată din impozitul pe venit este principala sursă: estimată la 4,32 miliarde lei. La finalul primelor trei trimestre, încasările s-au ridicat la 3,53 miliarde lei, ceea ce reprezenta circa 81,7% din estimare.
Altă sursă semnificativă ține de veniturile nefiscale — pentru 2025 s-au bugetat 2,98 miliarde lei.
Subvențiile reprezintă, de asemenea, o componentă relevantă — estimarea vorbește de 2,23 miliarde lei, din care circa 1,25 miliarde provin de la bugetul de stat și 0,97 miliarde de la alte administrații. Există și venituri din operațiuni financiare, bugetate la 1,42 miliarde lei.
Pe ce se cheltuiesc banii
Din totalul bugetului, cheltuielile sunt împărțite astfel: 7,78 miliarde lei pentru Primăria Generală și 4,28 miliarde lei pentru instituțiile subordonate.
Un aspect definitoriu: majoritatea bugetului merge către cheltuieli curente — aproximativ 9,7 miliarde lei ( 81,4% din bugetul general). Pentru primăria propriu-zisă, 87,5% din bani ( 6,8 miliarde lei) sunt cheltuieli curente.
Cheltuielile curente acoperă: subvenții ( 2,6 miliarde lei), bunuri și servicii ( 2,58 miliarde lei), cheltuieli de personal (aproximativ 2,35 miliarde lei), servicii finanțate din fonduri externe nerambursabile, dobânzi, etc.
În schimb, partea destinată cheltuielilor de capital / investițiilor este mult mai redusă — aproximativ 1,2 miliarde lei pentru 2025.
De asemenea, pentru rambursarea creditelor (interne și externe) s-a alocat puțin peste un miliard lei, iar pentru asistență socială de circa 0,4 miliarde lei.
Priorități sectoriale: Energie și transport
Cele mai mari alocări se duc către subvenționarea energiei termice și transportului public — împreună peste jumătate din bugetul primăriei.
De exemplu: pentru energie termică sunt prevăzuți 2,25 miliarde lei (din care 1,2 miliarde pentru subvenții de diferență tarifară), iar pentru transporturi 1,8 miliarde lei (din care 1,4 miliarde pentru subvenții transport public).
Alte domenii vizate în buget: sănătate (776,6 milioane lei), cultură/recreere/religie (651 milioane lei — cu servicii culturale, recreative, sportive), asistență socială (598,8 milioane lei), locuințe și dezvoltare publică (356,7 milioane lei), protecția mediului (249,4 milioane lei) și învățământ (70,65 milioane lei).
Pe ansamblu, din totalul bugetului, circa 5,7 miliarde lei ( 73,2%) sunt alocate pentru funcționare, iar secțiunea de dezvoltare ajunge la circa 2,08 miliarde lei.
În ceea ce privește investițiile, cele mai consistente sunt pentru energia termică ( 0,9 miliarde lei) și sănătate ( 0,44 miliarde lei), urmate de transporturi, locuințe și dezvoltare publică, mediu.
Ce ar presupune schimbarea mecanismului de alocare, votată la referendum
Cea mai importantă schimbare bugetară votată la referendumul din 2024 se referă la repartizarea cotelor din impozitul pe venit între Primăria Capitalei și primăriile de sector. În prezent, distribuția se face prin legea bugetului de stat, pe procente fixe, fără decizie locală, ceea ce limitează flexibilitatea autorităților de a aloca resursele conform nevoilor și responsabilităților reale ale fiecărui nivel administrativ.
„Datele bugetare arată că, în practică, sectoarele beneficiază de o parte semnificativă a acestor venituri, în timp ce Primăria Generală concentrează cheltuielile structurale și costisitoare — transportul public, subvențiile pentru energia termică, spitalele și serviciul datoriei. Numai în primele trei trimestre ale acestui an, sectoarele au încasat cumulat (4,23 miliarde lei) cu aproape 20% mai mult decât cotele defalcate din impozitul pe venit destinate Primăriei Generale (3,53 miliarde lei). Această asimetrie între sursele de venit și tipul de cheltuieli generează tensiuni bugetare recurente și limitează capacitatea PMB de a-și îndeplini atribuțiile fără recurgerea la subvenții sau împrumuturi”, avertizează autorii.
Ce ar schimba referendumul: Consiliul General ar decide repartizarea – nu Parlamentul. Asta ar permite corelarea resurselor cu responsabilitățile reale și ajustarea anuală în funcție de priorități, susțin autorii.
Aceștia punctează și riscurile: fără criterii clare, decizia poate deveni sursă de conflict politic permanent între Generală și sectoare. O redistribuire bruscă ar putea paraliza sectoarele în domenii unde au competențe directe (educație, asistență socială).
(Citește și: ”Ciprian Ciucu câștigă Primăria Capitalei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
