Economia subterană a României a fost evaluată la circa 13,1% din PIB în 2023, nivel similar cu cel din Rusia, spre exemplu, și cel mai ridicat din UE, potrivit unui raport EY.
Valoarea economiei informale a scăzut cu 6.4 puncte procentuale (pp) din PIB în ultimul deceniu, de trei mai rapid decât media de la nivel mondial.
Față de anul 2000, valoarea economiei subterane a României a scăzut cu 13,1 pp din PIB.
Economia subterană (sau informală) reprezintă activitățile economice neraportate, fie de companii înregistrate, fie de afaceri nedeclarate. Aceasta contribuie la decalajul fiscal (tax gap), afectând veniturile guvernamentale și finanțarea serviciilor publice.
Pe termen lung, economia subterană duce la concurență neloială, scăderea investițiilor și erodarea instituțiilor economice.
În 2023, economia subterană a reprezentat 11.8% din PIB-ul global.
119 din cele 131 de țări analizate au înregistrat o reducere a economiei subterane între 2000 și 2023. Cele mai mari economii subterane s-au înregistrat în Africa și Asia de Sud, în timp ce America de Nord și Europa de Vest au avut cele mai mici valori, reiese din raportul EY.
Cauzele economiei subterane
Factorii principali includ eficiența guvernamentală scăzută, taxele ridicate, șomajul și economia familială.
Țările sărace au o economie subterană mare din cauza lipsei de alternative formale pentru angajare. În economiile avansate, evaziunea fiscală a firmelor este principala problemă.
Principalele taxe afectate sunt TVA-ul și impozitul pe venit. Pierderile fiscale din economia subterană variază între 0.2% și 5.1% din PIB în funcție de țară.
Tranzacțiile în numerar joacă un rol esențial în economia subterană, facilitând evaziunea.
EY propune mai multe soluții pentru combaterea economiei subterane:
- Creșterea încrederii în administrația fiscală – transparență în cheltuielile publice și educație fiscală.
- Simplificarea procesului de formalizare a afacerilor – reducerea birocrației pentru întreprinderi mici.
- Utilizarea tehnologiei pentru detectarea evaziunii – facturare electronică, plăți digitale și inteligență artificială.
- Exploatarea datelor de la terți – colectarea de informații despre tranzacții prin bănci și platforme online.
- Colaborare guvernamentală și internațională – schimb de date între instituții și cooperare transfrontalieră.
(Citește și: ”Economia subterană – 21% din PIB, varianta de lucru a INS”)
***
Urmărește-ne pe Google News
