Perspectivele pe termen scurt ale României sunt definite atât de oportunități, cât și de riscuri: cererea internă puternică oferă reziliență, dar vulnerabilitățile macroeconomice persistente și incertitudinea politică ar putea afecta încrederea investitorilor și stabilitatea pe termen lung, potrivit unei analize semnate de echipa de economiști a BCR.
„Pe scurt, economia României se află într-o expansiune accelerată, dar cu câteva obstacole în drum. Este un pic ca și cum ai conduce o mașină veche: fiabilă, surprinzător de rapidă pe drumurile drepte, dar din când în când dai de o groapă și te întrebi dacă roțile vor rămâne pe loc”, scriu economiștii BCR.
Expansiunea economică recentă a României reflectă o interacțiune dinamică între impulsul generat de consumatori, politicile fiscale și constrângerile externe.
„În timp ce cererea internă continuă să avanseze, sustenabilitatea acestui model de creștere este tot mai mult pusă sub semnul întrebării. Dezechilibrele structurale, incertitudinea politică și vânturile adverse globale umbrește o economie altfel rezilientă. Economia României continuă să se extindă, alimentată de un boom al consumului susținut de creșterea salariilor și stimulente fiscale.
Cu toate acestea, acest impuls este tot mai mult în contradicție cu dezechilibrele structurale persistente.
Exporturile nete rămân un factor de stagnare a creșterii, deficitul extern lărgindu-se pe măsură ce importurile cresc pentru a satisface cererea internă puternică.
Între timp, deficitul bugetar mare al guvernului limitează marja de manevră, adăugând presiune asupra unui mediu politic deja complex”, se arată în analiză.
Creșterea economică: După un 2023 puternic, investițiile au avut o contribuție ușor negativă în 2024
În 2024, creșterea economică a decelerat la 0,9%, conform datelor preliminare de la Institutul Național de Statistică. Consumul a fost puternic, susținut de o creștere robustă a salariilor reale, dar datele PIB arată că, din cauza problemelor structurale, cea mai mare parte a creșterii consumului a provenit din bunuri și servicii importate.
După un an 2023 puternic, investițiile au avut o contribuție ușor negativă în 2024.
„Privind înainte, incertitudinea rămâne ridicată. Consolidarea fiscală anunțată va cântări cel mai probabil asupra consumului, care, în opinia noastră, se va decelera semnificativ în 2025. Investițiile vor fi un factor cheie pentru povestea creșterii din acest an și va fi foarte important să urmărim evoluția absorției fondurilor UE. Efectul negativ puternic al exporturilor nete ar trebui să fie mai puțin sever anul acesta, fie datorită cererii externe îmbunătățite, fie din cauza efectelor de bază, combinate cu un consum intern mai slab”, notează economiștii băncii austriece.
Ei își mențin prognoza de creștere a PIB de +2% în 2025. Consumul ar urma să încetinească, deoarece salariile vor crește, cel mai probabil, într-un ritm mult mai lent, iar zgomotul politic va afecta negativ încrederea consumatorilor în prima jumătate a anului. De asemenea, ei preconizează că investițiile vor accelera. Această perspectivă se bazează pe angajamentul statului privind absorbția fondurilor UE, inclus în bugetul pentru acest an (+2,1 pp din PIB).
Inflația depinde de politica fiscală
Procesul lent de dezinflație a continuat și în 2024, fiind determinat de inflația mai mică a prețurilor alimentelor, în special a componentelor sale de bază, și de scăderea prețurilor la energie.
Un an agricol prost a dus la creșterea prețurilor alimentelor și a declanșat o inversare a tendinței spre sfârșitul anului.
„Creșterea puternică a salariilor s-a tradus și în inflația persistentă a serviciilor și a componentelor non-alimentare. Inflația de bază a stagnat spre sfârșitul anului, în principal din cauza componentei alimentelor de bază”, se arată în analiză.
Economiștii anticipează o inflație generală de 3,7% la sfârșitul anului 2025, în scădere față de 5,1% la sfârșitul anului 2024, aceasta urmând să reintre în intervalul țintă al BNR abia în 2026.
„Politica fiscală rămâne principala sursă de incertitudine pentru prognoza inflației. Credem că sunt necesare măsuri fiscale suplimentare pentru a atinge ținta de deficit asumata pentru 2025, iar dacă aceste măsuri vor avea un impact asupra inflației rămâne de văzut”, avertizează specialiștii.
„Războiul tarifelor” în curs între SUA și mai multe țări adaugă un grad suplimentar de incertitudine. Pe de altă parte, prețurile mai mici ale țițeiului Brent ar putea reprezenta o sursă de surpriză pozitivă în ceea ce privește inflația.
BNR va menține dobânzile până după alegeri
Dobânda-cheie de politică montară este în prezent de 6,5% pe an. Economiștii BCR se așteaptă ca aceasta să coboare la 5,75% la sfârșitul acestui an.
„Ne așteptăm ca BNR să aștepte alegerile prezidențiale, mai ales având în vedere multitudinea de riscuri și incertitudini privind traiectoria inflației. Condițiile monetare actuale sunt considerate restrictive, din perspectiva BNR. Suntem de acord cu această afirmație, deoarece considerăm rata neutră reală în jur de 1,8%, iar cursul de schimb rămâne cu aproximativ 7-8% supraevaluat”.
Dobânzile la care se împrumută statul ar trebui să scadă, investitorii așteptând consolidarea fiscală
Investitorii se așteaptă ca 2025 să marcheze începutul consolidării fiscale mult necesare, conform planului pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană. Cu toate acestea, instabilitatea politică a perturbat aceste așteptări, declanșând o recalibrare semnificativă la sfârșitul anului 2024.
Ca răspuns, agențiile de rating au reacționat rapid, două din trei modificând perspectiva ratingului de credit al României la negativ. Nevoile brute de finanțare pentru 2025 sunt estimate la aproximativ 232 miliarde de lei, iar emisiunea netă ar urma să reprezinte aproximativ jumătate, dintre care aproximativ 60% ar urma să fie finanțată intern.
Economiștii BCR anticipează o scădere a dobânzilor la care se împrumută statul.
„Modelele noastre indică faptul că titlurile de stat ROMGB pe 10 ani sunt în prezent subevaluate și previzionăm o ajustare treptată în trimestrele următoare”, se arată în analiză.
Ținta de deficit bugetar din 2025 – ambițioasă/ O retrogradare a ratingului, un risc ce nu poate fi exclus
„Având în vedere structura bugetului și implementarea completă a recalculărilor pensiilor publice în acest an, atingerea țintei pentru 2025 pare oarecum ambițioasă”, avertizează economiștii.
Măsuri suplimentare de consolidare fiscală de aproximativ 0,8 puncte procentuale ar putea fi necesare, din calculele lor. Veniturile bugetare sunt prognozate să crească cu aproximativ 2,3 puncte procentuale din PIB în 2025, îmbunătățirea colectării taxelor contribuind cu aproximativ 0,5 puncte procentuale.
„Având în vedere acești factori, ținta de deficit de 7% pare optimistă. După alegerile prezidențiale, guvernul va explora probabil măsuri fiscale suplimentare, echilibrând creșterea veniturilor cu controlul cheltuielilor, în timp ce va încerca, de asemenea, să sprijine creșterea economică”, scriu ei.
Absorbția fondurilor UE este foarte importantă pentru așteptările bugetare ale acestui an.
„Planul de consolidare fiscală pe șapte ani convenit cu Comisia Europeană trebuie implementat, deoarece răbdarea atât a agențiilor de rating, cât și a investitorilor se subțiază. O retrogradare a ratingului în acest an nu este scenariul nostru de bază, dar fără o consolidare fiscală semnificativă, este un risc care nu poate fi exclus”, avertizează economiștii BCR.
Riscul unei spirale salarii-prețuri rămâne ridicat
Creșterea salariilor în România a fost o provocare serioasă pentru BNR în 2024. Inflația serviciilor rămâne persistentă, iar îngrijorările au crescut în a doua jumătate a anului trecut despre o posibilă spirală salarii-prețuri.
„Folosind o abordare relativ nouă, demonstrăm că riscul unei spirale salarii-prețuri rămâne ridicat și că este posibil ca aceasta să fi avut loc cel puțin o dată în ultimii doi-trei ani”, susțin specialiștii băncii austriece.
Ei au construit un indice al prețurilor salariilor folosind ratele de creștere anuală ale salariilor din sectorul privat și ale IPC ajustat pentru efectele de primă rundă ale modificărilor TVA și luând în considerare volatilitatea istorică.
„Rezultatele relevă trei perioade de risc crescut al spiralei salarii-prețuri, care sunt evidențiate în grafic. Cea mai recentă a început în al doilea trimestru al anului 2021. Riscul rămâne ridicat în prezent”, susțin economiștii BCR.
(Citește și: ”Câți bani cash sunt în România și cât de mult folosesc românii numerarul – Plățile s-au digitalizat, dar cash-ul rămâne important în economie. Valoarea banilor rulați prin bănci a depășit 10 trilioane de lei”)
***
Urmărește-ne pe Google News
