Datele statistice privind resursele de energie ale României, aferente perioadei 1 ianuarie – 30 aprilie 2026 și publicate recent de INS, conturează una dintre cele mai interesante evoluții ale sectorului energetic românesc din ultimii ani, arată Dumitru Chisăliță, președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), într-o analiză.
Potrivit acestuia, la prima vedere cifrele par contradictorii: resursele de energie primară scad cu -3,3%, producția internă de energie primară este în declin, consumul final de energie electrică se reduce cu -2,7%, însă producția de energie electrică crește cu +7%, iar exporturile de energie ating niveluri record, crescând cu aproape +16%.
”În realitate, aceste evoluții descriu transformarea accelerată a structurii energetice a României, o economie care devine tot mai dependentă de importurile de combustibili și tot mai orientată către exportul de energie electrică (ieftină – n.r.) produsă din surse regenerabile”, arată Chisăliță.
Chisăliță: România importă mai puțin ca volum total, dar mult mai mult din anumite resurse critice
Potrivit specialistului, în spatele discursurilor despre „România hub energetic” și „independență energetică” se ascunde o realitate mult mai puțin confortabilă.
”Conform datelor INS publicate pentru primele 4 luni din anul 2026, România produce mai puține resurse energetice, importă cu aproape 47% mai multe gaze naturale și cu 36,7% mai multe produse petroliere (la care se adaugă +24% în materie de importuri de cărbune – n.r.), consumă mai puțină energie electrică și exportă surplusul de energie regenerabilă la prețuri reduse. Creșterea producției de energie electrică nu este rezultatul unei economii mai puternice sau al unei electrificări accelerate, ci în principal al unor condiții hidrologice favorabile și al dezvoltării regenerabilelor într-o economie care nu reușește să absoarbă această energie suplimentară. Astfel, deși România exportă mai multă electricitate, ea devine simultan mai dependentă de importurile de combustibili și mai vulnerabilă la evoluțiile externe. Statisticile demonstrează că între sloganurile politice și realitatea energetică există o diferență majoră: România nu este independentă energetic, nu este un hub energetic regional, ci o țară aflată într-o tranziție incompletă, cu vulnerabilități structurale pe care cifrele oficiale le evidențiază mai clar decât orice declarație publică”, explică Chisăliță.
Conform acestuia, energia electrică reprezintă singurul segment energetic cu evoluție pozitivă, în timp ce toate celelalte forme de energie primară au înregistrat scăderi ale producției interne în primele 4 luni ale lui 2026 față de primele 4 luni din 2025.
”Creșterea producției de energie electrică cu aproximativ 7% demonstrează că sistemul energetic românesc începe să beneficieze de investițiile realizate în ultimii ani în capacități regenerabile și de condițiile hidrologice favorabile din 2026. Din păcate această evoluție aparent pozitivă nu este în realitate chiar așa, deoarece energia electrică vândută este foarte, foarte ieftină și iată cum și singurul lucru aparent pozitiv în statistica energetică Românească nu este chiar pozitivă”, mai explică președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI).
Ce arată datele INS: Hidroenergia e marele câștigător al anului 2026, până acum
Conform datelor de la INS, Hidroelectrica a schimbat complet imaginea producției din sistemul energetic românesc în primele patru luni ale anului.
Producția hidrocentralelor a crescut cu 31,5%, respectiv cu peste 1,2 TWh. Această creștere este impresionantă din mai multe motive:
- reprezintă aproape întreaga creștere a producției naționale de energie electrică;
- a compensat integral scăderile din termocentrale și centralele nucleare;
- a redus presiunea asupra importurilor de energie electrică.
Regenerabilele continuă expansiunea
Alături de hidroenergie, sursele regenerabile noi continuă să își consolideze poziția. Energia eoliană a crescut cu 12,5%, iar energia solară cu 26,4%. Deși valorile absolute sunt inferioare creșterii hidroenergiei, semnalul este extrem de important.
Per total, energia fotovoltaică a adăugat aproape 300 milioane kWh într-un singur an, ceea ce indică intrarea în exploatare a unui număr semnificativ de noi capacități. În plus, ritmul de creștere al producției solare este cel mai ridicat dintre toate tehnologiile energetice majore.
Termocentralele și energia nucleară pierd teren
În contrast cu performanța regenerabilelor, producția convențională este în recul. Termocentralele au produs cu 3,6% mai puțin, iar centrala nuclearo-electrică de la Cernavodă cu 2,9% mai puțin, existând mai multe deconectări de la sistem pe parcursul primelor 4 luni din an.
În cazul termocentralelor, reducerea este explicabilă prin creșterea producției hidro și regenerabile, care au prioritate economică în piață datorită costurilor marginale reduse.
Scade consumul rezidențial, crește producția
Conform analize AEI, una din cele mai interesante informații din datele INS este reducerea consumului final de energie electrică cu -2,7%.
Datele arată că consumul industrial și comercial (consumul final în economie) a scăzut cu numai 0,4%, ceea ce indică o relativă stabilitate a activității economice.
În schimb, consumul populației s-a redus cu -10,1%, o scădere excepțional de mare pentru doar un an, pusă inclusiv pe seama comportamentului de economisire determinat de costurile energiei.
De notat că dacă tendința se va menține pe întregul an, România ar putea înregistra una dintre cele mai puternice reduceri ale consumului rezidențial din ultimul deceniu.
România exportă tot mai multă energie
În timp ce consumul intern scade, exporturile cresc puternic. Doar că sunt exporturi conjuncturale din miezul zilei, la prețuri mici. Exportul de energie electrică a ajuns la 5,15 TWh, cu aproape 709 milioane kWh peste nivelul anului anterior, iar creșterea exporturilor este mai mare decât creșterea producției totale de energie electrică.
Acest fapt demonstrează că excedentul de producție generat în principal de hidroenergie și regenerabile a fost direcționat către piețele externe, arată analiza AEI.
Importurile de energie electrică scad
Un alt indicator pozitiv este reducerea cu 15% a importurilor de energie electrică. Această evoluție este consecința directă a creșterii producției interne și confirmă îmbunătățirea gradului de autosuficiență electrică.
(Citește și: ”De ce avem cea mai scumpă electricitate din UE: cum a ajuns comuna Stâlpu capitala „băieților deștepți” din investițiile în energie. Transelectrica primește de 3 ori mai puțină energie decât are capacitatea”)
(Citește și: ”De la -0,05 la peste 2.100 lei/MWh într-o săptămână: În absența unor capacități suplimentare de 2.000 MW, volatilitatea extremă a prețurilor la energie se va accentua”)
***
2 răspunsuri
In prezent nu exista nici o oferta pentru prosumatori care sa ii stimuleze sa puna baterii. Este ceva cu pret dinamic la Hidroelectrica dar este doar pentru consum nu pentru productie
1. Producătorii de energie electrică au tot interesul ca prețurile să fie ridicate.
2. Cei care investesc în baterii de stocare vor cumpăra energie ieftină ziua și o vor vinde de zece ori mai scump seara , la vârful de sarcină.
3. Toți producătorii de energie regenerabilă ( fotovoltaice și eoliene ) ar trebuie să fie obligați să monteze baterii de stocare cu o putere instalată minima de 50% din puterea nominală a centralei regenerabile . Bateria să fie instalată pe teritoriul centralei și să aibă același punct de racord la Sistem pentru a micșora circulație de puteri .
4. Tuturor celor care au realizat instalații de stocare fără a deține și sursă de producție regenerabilă , să li se stabilească de către ANRE prețul de vânzare a energiei electrice la vârful de sarcină pentru a combate prețurile speculative.
În rest , numai de bine.
P.S. Mulțumesc AEI că ne spune ceea ce știm .