În perioada 2020-2022 România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%) după Polonia (36%) și cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale, reiese dintr-o analiză realizată de Ella Kállai, economist șef Alpha Bank.
”În România ponderea veniturilor fiscale în PIB este redusă comparativ cu regiunea și în scădere contrar tendinței din regiune. Reducerea ponderii veniturilor din taxele pe capital și taxele pe consum nu a putut fi compensată de creșterea ponderii veniturilor din taxele pe muncă plătite aproape în totalitate de angajați contrar situației din regiune unde povara fiscală este mai echilibrat distribuită între angajați și angajatori. În aceste condiții, pentru consolidarea fiscală din 2025-2031 se impune orientarea cheltuielilor bugetare pe direcțiile care lărgesc potențialul de dezvoltare a țării și creează condițiile pentru creșterea veniturilor fiscale cel puțin în ritmul economiei”, susține economista.
Ella Kállai a analizat structura veniturilor bugetare ale României în perioada 1995-2022, ca medii în cinci perioade de câte cinci ani (1995-2019) și o perioadă de trei” ani (2020-2022).
”Veniturile bugetare în PIB arată stabilitate, în timp ce veniturile fiscale arată declin. De unde se deduce că stabilitatea veniturilor bugetare în jur de 32-33% din PIB s-a realizat pe seama creșterii veniturilor nefiscale”, reiese din compilarea datelor.
În regiune se poate observa că ponderea medie a veniturilor bugetului general consolidat în PIB a variat între 44,3% în Ungaria și 36,6% în Bulgaria mai mult cu 11,7pp respectiv 4 puncte procentuale față de România. Ponderea medie a veniturilor din taxe în PIB a variat între 37,7% în Ungaria și 29,1% în Bulgaria cu 10,4pp și respectiv 1,8pp mai mult decât în România.
Veniturile fiscale se împart în venituri din taxe pe consum, pe muncă și pe capital
Evoluția structurii veniturilor fiscale arată, potrivit specialiste:
- scăderea ponderii veniturilor din taxele pe capital,
- creșterea ponderii veniturilor din taxele pe consum până în 2014, urmată de scădere și
- scăderea ponderii veniturilor din taxele pe muncă până în 2014 urmată de creștere.
În perioada 2020-2022 România avea cea mai redusă pondere a veniturilor din taxa pe capital (16%), a doua cea mai redusă pondere a veniturilor din taxele pe consum (38%) după Polonia (36%) și cea mai mare pondere a veniturilor din taxele pe muncă (46%) în total venituri fiscale.
Veniturile din taxele pe consum – 10,9% comparabil cu Cehia, sub nivelul din Bulgaria, Ungaria și Polonia
Ponderea medie a veniturilor din taxele pe consum în PIB a fost de 10,9% comparabilă cu ponderea din Cehia (10,6%), dar sub ponderea din Bulgaria (13,5%), Ungaria (13,4%) și Polonia (12,2%). Tendința a fost de scădere după 2014, ponderea ajungând la 10% în perioada 2020-2022, cea mai mică din regiune.
”Reducerea pare să fie datorată veniturilor din taxa pe valoarea adăugată, componenta cea mai mare a taxelor pe consum, care a scăzut de la 8% din PIB în perioada 2005-2014 la 6% din PIB în perioada 2020-2022. În celelalte țări după 2014 veniturile din taxa pe valoarea adăugată raportate la PIB fie s-au menținut (în Polonia, Bulgaria) fie au crescut (în Ungaria și Cehia), transmițând o dinamică similară veniturilor din taxa pe consum”, explică Ella Kállai.
În România, taxele pe muncă sunt aproape în totalitate în sarcina angajaților, o excepție în regiune
În 1995-2022 ponderea medie a veniturilor din taxele pe muncă în PIB a fost de 11,5%, a doua cea mai mică valoare după Bulgaria (10,9%). Tendința a fost de ușoară creștere după 2014, de la 11% în perioada 2005-2014 la 12% în perioada 2020-2022, datorată creșterii veniturilor din cotizațiile sociale efective obligatorii în sarcina salariaților.
În România aproape în totalitate taxele pe muncă sunt în sarcina angajaților (11% din PIB din 12% din PIB taxe pe muncă în 2020-2022). În Cehia, Ungaria, Polonia o treime din taxele pe muncă sunt în sarcina angajatorilor și două treimi în sarcina angajaților. În Bulgaria împărțirea taxelor pe muncă între angajatori și angajați este de 45%-55%.
Taxele pe capital: Polonia încasează cel mai mult din regiune din taxele impuse lucrătorilor independenți
Ponderea veniturilor din taxele pe capital în PIB a fost de 5% în perioada 1995-2022, a doua cea mai mică după Bulgaria (4,7%). Tendința a fost de scădere pe seama taxelor pe venitul companiilor până în 2014 și apoi pe seama celorlalte trei componente – taxele pe veniturile gospodăriilor și a lucrătorilor independenți și taxele pe stocul de capital.
Taxele pe veniturile companiilor au reprezentat jumătate din veniturile din taxele pe capital în 2020-2022 la fel ca în Bulgaria, Cehia și Ungaria. Cealaltă jumătate a provenit aproximativ în mod egal de la taxele pe veniturile gospodăriilor și lucrătorilor independenți pe de o parte și taxele pe stocul de capital pe de altă parte. În Polonia situația este diferită: taxele pe veniturile companiilor reprezintă o treime, 44% reprezintă taxele pe veniturile lucrătorilor independenți și 22% taxele pe stocul de capital.
(Citește și: ”Ella Kállai / Aderarea la spațiul Schengen: exportul serviciilor de transporturi pe uscat, pe apă și în aer”)
***
Urmărește-ne pe Google News
