Analiză / Ce livrează Universitatea românească pentru economie și societate? O abordare comparativă cu Uniunea Europeană a ”producției de intelectuali”, în contextul competitivității globale

România are nevoie de aproximativ 600.000 de noi ingineri, în următorul deceniu, pentru a-și crește competitivitatea în economia tot mai rapidă din zilele noastre.
În momentul de față, producția anuală de ingineri se plasează în jurul a 21.500 de proaspeți absolvenți, fără perspective de creștere semnificativă.

Structura programelor de studiu indică o situație gravă pentru ponderea studenților din categoria Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM, în abrevierea engleză, utilizată la nivel internațional), grupul de științe de care depinde creșterea economică, competitivitatea și structura economiei unei țări.
Lucrurile stau la fel de rău și la TIC (Tehnologiile informației și comunicațiilor).

Dar problema absolvenților de STEM și TIC afectează nu doar economia românească: e o problemă europenă, cu efecte pe competitivitatea în fața Chinei și a Indiei, care au depășit Europa la cifrele de școlarizare înaltă pentru formarea de specialiști în tehnologii.
În continuare, redăm un tablou al absolvenților și studenților din România – plecând de la întrebarea ”ce livrează universitatea românească pentru economie și societate în materie de specialiști?”, precum și o abordare comparativă cu Uniunea Europeană și cu China și India.

În anul universitar 2023 – 2024, în învățământul superior de stat erau înregistrați 363.003 studenți, iar în cel privat – 51.995 studenți.

Creșterea numărului de specialiștii în tehnologii – în întregime în responsabilitatea statului

Pe domenii fundamentale de studii, se observă că ingineria înregistrează cele mai mari diferențe în favoarea învățământului de stat, comparativ cu învățământul particular.

Dacă în facultățile publice erau înrolați 77.273 de studenți care doreau să devină ingineri, numărul celor înregistrați în privat era de numai 962.

Ca pondere în totalul studenților de la stat, viitorii ingineri reprezentau 23,4%, în timp ce în privat abia depășeau 2 pp (concret, 2,3% din total).

Situația este asemănătoare și în celelalte domenii de științe exacte care au cel mai mare impact direct într-o economie, mai ales pe o piață a muncii cu un deficit important de angajați înalt calificați:

• Științe naturale, matematică și statistică (domeniu fundamental) – 15,016 la stat vs. 379 în privat

• Tehnologiile informației și comunicațiilor (TIC) – 28.409 la stat și 2.451 în privat

Din 88 de domenii de licență existente (nu fundamentale), cele mai mari capacități de școlarizare în facultăți private s-au înregistrat, în anul universitar 2023-2024, la programele de licență de Drept, Administrarea afacerilor, Limbă și literatură, Contabilitate, Management și Medicină:

• Drept – 6.770 la stat, 6.075 în privat
• Contabilitate – 4.905 vs. 2.360
• Administrarea afacerilor – 7.015 vs. 2.220

Aceste ocupații sunt considerate ca aducătoare de venituri mult mai ridicate comparativ cu cea de inginer, așa încât investiția în astfel de studii este percepută ca una profitabilă, deși mulți din acești absolvenți nu ajung să profeseze în domeniul în care s-au pregătit și generează o rată mare de lucrători supracalificați pentru rolul pe care ajung să-l aibă.

Spre comparație, la Inginerie industrială, capacitatea maximă a fost de numai 4.630 de studenți, iar la inginerie civilă, de 3.810, la studii de licență, pentru anul I, în anul universitar 2023 – 2024.

De asemenea, la Inginerie mecanică și Inginerie electrică au fost 2.700, respectiv 2.800 de locuri în facultăți de stat, niciun loc în privat.

Lipsa de cadre universitare

Locuri puține sunt disponibile în privat și în cazul unor programe pentru ocupații bine plătite, dar pentru care nu există suficiente cadre universitare:

• la Cibernetică, statistică și informatică – 2.770 vs. 745

• la Informatică: 4.565 la stat, 830 în privat

• Calculatoare și tehnologia informației – 3.565 la stat

Dreptul și Administrarea afacerilor, preferatele tinerilor

România în UE – ponderi peste medie la Inginerie și TIC, mult sub medie în domeniile matematică, științe naturale și statistică

În toată Europa, rolurile din domeniul ingineriei sunt percepute ca fiind mai puțin sigure sau lucrative în comparație cu multe dintre carierele din domeniul financiar sau al științelor sociale.

Cei mai mulți tineri spun că optează pentru locuri de muncă din afara domeniului STEM (Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică ) datorită salariilor și condițiilor de muncă mai bune.

Tinerii români sunt mai puțin atrași de domeniul fundamental Științe naturale, matematică și statistică, dar este notabilă ponderea femeilor care studiază aceste programe. Cele mai reduse diferențe de sex au fost observate în România, Franța și Grecia, unde ratele pentru absolvenții de sex masculin au fost de 1,3 ori mai mari decât ratele pentru absolvenții de sex feminin, în 2023, conform datelor Eurostat.

Domeniul fundamental cu cea mai mare pondere în totalul studenților este înregistrat de Afaceri, administrație și Drept, care atinge o medie de 24,7% în UE. În România, procentul este mai ridicat – de 26,8%.

Datele Eurostat arată clar, de mulți ani, că România are ponderi semnificative de absolvenți din domeniile Ingineri și specialiști în tehnologii TIC (Tehnologiile informației și comunicațiilor), dar are probleme cu absolvenții de Științe naturale și matematică:

• Inginerie – pondere medie de 14,7% în UE și de 16,8% în România

• TIC – 4,5% vs. 6,8%

• Științe naturale, matematică și statistică – 7,3% vs. 4,8%

În ceea ce privește TIC (Tehnologiile informației și comunicațiilor), învățământul românesc consemnează ponderi mai ridicate decât Germania și Cehia (câte 5,5%) și mult peste Polonia (4,3%).

Poziționarea este în partea superioară a topului, după campioanele UE la digitalizarea economiei și societății – Estonia, Irlanda și Luxemburg.

La ingineri, România (16,8%) se plasează pe locul 4 în clasament, peste Cehia (13,0%) și Polonia (11,9%), dar în urma campioanei – Germania (22,5%) – și a Austriei (19,8%).

Chiar dacă ponderea Inginerilor în totalul studenților este peste media europeană, în termeni reali situația este departe de a acoperi necesarul

În termeni reali, România, cu o puternică industrie manufacturieră, are doar 21.000 de absolvenți, anual, pe domeniile Inginerie, prelucrare și construcții, comparativ cu Polonia, unde totalul este mult peste dublu: 47.567 de tineri dobândesc o diplomă de licență cu astfel de profile.

Cu aceste rezultate, România este pe locul 6, după marile economii ale Uniunii, ceea ce este meritoriu, dar foarte departe pentru a soluționa uriașul deficit de ingineri reclamat de companii și mediul academic. Conform rectorului Universității Politehnica București, Mihnea Costoiu, economia are nevoie de peste 600.0000 de ingineri în următorul deceniu.

Cu promoții sub15.000 de astfel de absolvenți anual, facultățile vor produce doar un sfert din cererea pieței muncii.

Paradoxul – Cei mai mulți doctoranzi, din domeniul Inginerie, prelucrare și construcții

Interesant, în ceea ce privește inginerii din sistemul terțiar, este că procentele cele mai ridicate de doctoranzi s-au înregistrat în domeniile Inginerie, prelucrare și construcții (26,7%), urmat de Sănătate și asistență socială (23%), conform datelor Ministerului Educației.

Domeniile cu cei mai mulți studenți înscriși în programele de licență sunt: Afaceri, administrație și drept, Inginerie, prelucrare și construcții, Sănătate și asistență socială, o situație normală în toată lumea.

Fenomenul ce reduce seriile de ingineri – cele mai mari rate de abandon

Declinul numărului absolvenților de Inginerie este exacerbat de ratele ridicate de abandon, în special în programele de licență, unde aproximativ o treime dintre studenți abandonează înainte de a-și finaliza studiile.

Cel mai recent studiu privind abandonul școlar datează din 2022, a fost elaborat de Unitatea Executivă pentru Finanțarea Învățământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării și Inovării (UEFISCDI) și indica ingineria civilă (62.44%) și ingineria mecanică (61.76%) ca fiind programele de studiu cu cele mai ridicate rate de abandon.

După o scădere aproape constantă, timp de opt ani, din 2021 trendul pare să schimbe, parțial și din ca urmare a pandemiei de Covid-19, ceea ce a făcut ca promoțiile de absolvenți să crească ușor, deși înrolările înregostrează cote similare.

Conform datelor Ministerului Educației, pe domeniul fundamental Inginerie, prelucrare și construcții, rata de promovare a urcat doar cinci pp, de 78,2% în 2014, la 83,3% în 2023.

În 2024, la Universitatea Politehnică București s-au înscris în anul I aproape 9.000 de studenți, dar dintre ei se estimează că peste 30% vor abandona studiile.

Marea problemă – numărul absolvenților STEM, cei de care depind inovarea și creșterea economică

Structura programelor de studiu indică o situație gravă pentru ponderea studenților din categoria Știință, Tehnologie, Inginerie și Matematică (STEM, în abrevierea engleză, utilizată la nivel internațional), grupul de științe de care depinde creșterea economică, competitivitatea și structura industriei unei țări.

În România, existau în 2022 doar 18,6 absolvenți STEM la 1.000 de persoane cu vârsta cuprinsă între 20 și 29 de ani, comparativ cu 23 în UE.

Pe componente, situația absolvenților STEM arăta astfel, în 2022, conform datelor INS:

• Stiinte naturale, matematica si statistica – 3.608 absolvenți, comparativ cu 4.558, în 2014

• Tehnologiile informatiei si comunicatiilor (TIC) – În creștere, de la 4.855, în 2014, la 6.786 absolvenți în 2022

• Inginerie, prelucrare si constructii – domeniul a suferit mari pierderi anterior anilor 2000, scăderea față de 2014 fiind de aproximativ 400 absolvență, până la 14.098 tineri, anual.

Motivul care afectează numărul studenților – contraperformanța din preuniversitar

Acoperirea deficitului de absolvenți STEM rămâne astfel un obiectiv imposibil în România, în primul rând din cauza bazinului îngust din care care pot fi selectați acești studenți – o ponderea foarte redusă a absolvenților de bacalaureat în totalul cohortelor, ca urmare a abandonului foarte ridicat din învățământul preuniversitar.

Din această cauză, ponderea românilor cu vârste cuprinse între 25 și 34 de ani deținători de diplomă de studii terțiare a fost de numai 22,5%, procent semnificativ sub media UE (de 43,1%) și foarte departe de obiectivul fixat la nivelul Uniunii pentru anul 2030 – 45%.

Contrar tendințelor europene ascendente, procentul de absolvenți de învățământ terțiar din cohortele de tineri nu s-a îmbunătățit în ultimul deceniu, în România, menționează și Comisia Europeană, în raportul de țară privind Educația publicat anul trecut.

Problema absolvenților STEM afectează întreaga Uiune Europeană și-i frânează competitivitatea

Întreaga Europă se confruntă cu un deficit semnificativ de absolvenți STEM, inclusiv Inginerie, ceea ce reprezintă o amenințare la adresa creșterii sale economice, a capacității de inovare și a capacității de a aborda tranzițiile societale majore.

Aproape 80% dintre întreprinderile mici și mijlocii din UE se luptă să găsească lucrători cu competențe STEM relevante pentru tehnologia informației și comunicațiilor (TIC), inteligența artificială (AI) și calculul cuantic.

Acest deficit afectează toate sectoarele, inclusiv transporturile, alimentația și energia, și împiedică creșterea economică și inovarea.

O scădere a competențelor de bază în matematică și științe în rândul tinerilor de 15 ani este, de asemenea, o tendință îngrijorătoare. Acest lucru este legat, printre alți factori, de lipsa cadrelor didactice specializate, subliniind necesitatea de a atrage și de a sprijini educatorii prin dezvoltare profesională continuă.

În acest context, Uniunea a pregătit o serie de măsuri pentru a ajunge la Obiectivele STEM la nivelul UE pentru 2030:

• 45% dintre studenții înscriși în domenii STEM în învățământul și formarea profesională inițială de nivel mediu (VET)

• 32% dintre studenții înscriși în domenii STEM la nivel terțiar

• 5% dintre studenții înscriși în programe de doctorat în domeniul TIC

Ce se întâmplă în alte state din UE

Deficitul este deosebit de acut nu doar în România, ci și în țări precum Germania, Belgia și Țările de Jos, unde, de exemplu, cererea de ingineri depășește cu mult oferta de absolvenți.

Robert-Jan Smits, fost președinte al Universității Tehnice din Eindhoven (Țările de Jos), care consideră deficitul de competențe STEM este unul dintre factorii principali ce împiedică inovarea în Europa, a declarat el pentru Science Business că universitățile precum TU fac tot posibilul pentru a forma noi studenți STEM, însă este foarte dificil să se țină pasul cu cererea. „Chiar dacă am dubla numărul absolvenților noștri, tot nu ar fi suficient”, a spus el.

Până în 2030, numai industria din regiunea Eindhoven ar avea nevoie de încă 10 000 de ingineri universitari, o cerere puțin probabil să fie satisfăcută.

În această situație, pericolul este că industria semiconductorilor din regiune să nu poată crește suficient de repede, a explicat Robert-Jan Smits.

Germania, lider mondial în inginerie și tehnologie, se confruntă cu un deficit critic de ingineri calificați.

Numărul studenților din primul an de inginerie a scăzut de la 143.400 în 2016 la 125.600 în 2022, ceea ce prefigurează o continuă scădere a numărului absolvenților, în următorii ani.

În pofida unei creșteri de 126,5% a numărului de ingineri străini începând din 2012, numărul actual de 105.000 este insuficient pentru a satisface cererea. Asociația inginerilor germani (VDI) avertizează că, fără revizuirea politicilor de imigrare și fără atragerea de forță de muncă mai calificată din străinătate, Germania riscă să își piardă competitivitatea în domeniul ingineriei.

Belgia se confruntă, de asemenea, cu o lipsă gravă de ingineri. Federația regală a asociațiilor belgiene de ingineri (FABI) raportează că țara are nevoie de peste 2 000 de ingineri anual, însă produce aproximativ 1.500 de absolvenți.

FABI subliniază necesitatea educației timpurii în domeniul STEM, a remodelării percepției publice asupra ingineriei și a abordării disparităților de gen, întrucât femeile reprezintă mai puțin de 20 % din inginerii din Belgia.

China și India, campionii la absolvenți STEM

China și India sunt liderii mondiali în ceea ce privește producția de absolvenți STEM: în 2020, în China au absolvit 3,57 milioane de studenți care au studiat programe de acest tip, iar în India – 2,55 milioane. Numărul celor din SUA a fost de 820.000 de absolvenți STEM, conform The Center for Strategic and International Studies (CSIS), un think thank american cu sediul în Washington.

În UE, 23% din absolvenții anului 2022, adică, aproape 990.000, au obținut diplime în domenii din componența STEM.

Dincolo de raportarea la populație, importantă este ponderea în numărul total de absolvenți, întrucât ea reflectă interesul tinerilor pentru astfel de ocupații, dar și politicile guvernelor de încurajare a acestor profesii, precum și de reținere a acestor specialiști:

• 41% dintre absolvenții chinezi au finalizat cu diplome din programe STEM
• 23% din absolvenții din UE au terminat facultăți STEM
• 20% dintre absolvenții americani

Marele avantaj al SUA l-au reprezentat studenții străini, care ar putea fi anulat acum de politicile anti-imigraționiste ale administrației Donald Trump, o situație de care poate profita UE.

Pe de altă parte, atât China și UE sunt avantajate de politici active inițiate de mai mulți ani pentru a crește ponderea absolvenților STEM, în timp ce SUA a mizat pe atragerea talentelor formate deja în străinătate sau care și-au continuat studiile terțiare (doctoratul) în această țară.

(Citește și: Joburile pentru IT-iști, mai puține și tot mai nișate. Cererea mare de ingineri se menține chiar și în contextul încetinirii economiei)

****