Din Indonezia până în Mexic, pierderile de locuri de muncă ar putea crește semnificativ pe măsură ce tarifele vamale impuse de Donald Trump redirecționează și mai multe exporturi chineze din SUA către alte piețe, potrivit unei analize Bloomberg.
Indonezia, cea mai mare economie din sud-estul Asiei, a pierdut aproximativ un sfert de milion de locuri de muncă în industria textilă și de îmbrăcăminte în ultimii doi ani, conform Asociației Producătorilor de Fibre și Fire din Indonezia, care estimează că alte 500.000 de locuri de muncă sunt în pericol în 2025. Această rată de pierdere a locurilor de muncă este mult mai rapidă decât „șocul chinez” care a dus la pierderea a până la 2,4 milioane de locuri de muncă în Statele Unite între 1999 și 2011.
„Acesta este șocul chinez 2.0 sau șocul chinez 3.0”, spune Gordon Hanson, profesor de politică urbană la Harvard Kennedy School și unul dintre autorii primelor cercetări asupra acestui fenomen. „China are o capacitate de producție imensă, iar bunurile trebuie să ajungă undeva.”
Căutând să refacă echilibrul comerțului dintre SUA și China și să aducă locuri de muncă din sectorul producției înapoi în țară, Donald Trump a impus tarife Chinei în primul său mandat, tarife care au rămas în vigoare și sub administrația Biden. Producătorii chinezi, scoși de pe piața din SUA, au fost nevoiți să caute piețe alternative, iar unii au mutat producția în alte țări pentru a evita taxele vamale.
Creșterea exporturilor a devenit și mai urgentă în 2020, când președintele Xi Jinping a luat măsuri pentru a dezumfla o bulă imobiliară. El a crescut apoi investițiile în producție pentru a sprijini economia, propulsând surplusul comercial al Chinei la un nivel record de puțin sub un trilion de dolari în 2024.
Cu toate că guvernul lui Xi a semnalat intenția de a orienta economia mai mult spre consum, exporturile robuste vor fi în continuare necesare în acest an pentru a atinge un obiectiv ambițios de creștere de aproximativ 5% din PIB.
Problemele din Indonezia se resimte și în alte economii emergente și se preconizează că se vor agrava în contextul noilor tarife, pe măsură ce exportatorii chinezi, de departe cei mai competitivi din lume, vor căuta să înlocuiască aceste comenzi pierdute – dinamică ce riscă să elibereze o avalanșă și mai mare de produse chinezești în întreaga lume.
Este important de punctat că nu sunt doar articole scumpe, precum vehiculele electrice, panourile solare și oțelul, care au devenit o sursă de tensiune între China și alte națiuni. Este vorba și despre îmbrăcăminte și alte bunuri de consum mai ieftine – componente de fabricație în sud-estul Asiei, cabluri de internet în Brazilia, electronice în India – pe care țările în curs de dezvoltare le-ar vinde de obicei țărilor mai bogate.
China și-a menținut cota de piață în exporturile globale, în ciuda scăderii cotei sale din importurile SUA
Cercetările realizate de Bloomberg Economics au arătat că Beijingul a reușit, în mare parte, să își mențină cota de piață în exporturile globale, în ciuda unei scăderi semnificative a cotei sale din importurile totale ale SUA încă din primul mandat al lui Trump.
Pe de altă parte, din 2017, multe economii emergente au văzut o creștere semnificativă a achizițiilor din China, ceea ce a dus surplusul comerțului cu bunuri manufacturate al Chinei la niveluri istorice.
Deși o mare parte din această creștere sunt produse finite, precum telefoane mobile, îmbrăcăminte și electrocasnice fabricate în China, a existat, de asemenea, o creștere a importurilor de piese și materiale destinate fabricilor care produc bunuri pentru export în SUA – o dovadă că tarifele impuse de Trump au declanșat o schimbare în lanțurile de aprovizionare globale.
„Economiile asiatice merg pe o sfoară subțire în războaiele comerciale SUA-China”
Deși tarifele mai mari impuse de SUA asupra Chinei au ajutat alte națiuni să vândă mai mult către SUA, noua amenințare a lui Trump privind taxe vamale pentru toate țările „crește riscurile ca unele dintre aceste oportunități pe piața din SUA să dispară”, spune Maeva Cousin, economist-șef în comerț la Bloomberg Economics.
„Economiile asiatice merg pe o sfoară subțire în războaiele comerciale SUA-China”, adaugă ea. „Competiția din partea bunurilor importate din China reprezintă, într-adevăr, o provocare pentru multe dintre companiile lor, iar redirecționarea exporturilor chinezești departe de SUA intensifică această tendință.”
Importurile chineze, greu de blocat: „Chiar vrei să te plângi de încălțăminte când cineva îți construiește un port?”
Totuși, nu este ușor pentru guverne să blocheze importurile din China, care, pentru multe dintre ele, este cel mai mare partener comercial, dar și o sursă de finanțare ieftină pentru centrale electrice, căi ferate de mare viteză și alte proiecte de infrastructură.
„Chiar vrei să te plângi de încălțăminte când cineva îți construiește un port?” întreabă Deborah Elms, șefă a politicii comerciale la Hinrich Foundation, un grup de cercetare cu sediul în Asia.
Deși exportatorii chinezi uneori se implică în contrabandă sau dumping, avantajul pe care îl au față de concurenții din alte părți provine cu adevărat din scară, eficiență și viteză, perfecționate prin operarea pe o „piață internă acerbă”, spune Elms. „Dacă poți supraviețui în China, trebuie să faci ceva corect. Iar când îți îndrepți acel model spre exterior, ești, de asemenea, supercompetitiv în aproape toate piețele globale.”
SUA s-au plâns mult timp despre supra-capacitatea Chinei în sectoarele industriale, o problemă pe care fostul secretar al Trezoreriei Janet Yellen a ridicat-o de mai multe ori în întâlnirile cu omologii săi din Beijing.
Oficialii din Indonezia sunt însă reticenți să critice China, în ciuda pierderilor de locuri de muncă din sectorul textil. China reprezintă mai mult de un sfert din comerțul total al națiunii. de aproximativ trei ori mai mult decât orice altă țară. Guvernul lui Xi a ajutat, de asemenea, Indonezia să construiască căi ferate de mare viteză și investește sume mari în țară pentru a prelucra minerale, ajutând la strategia guvernului de a urca pe lanțul valoric.
(Citește și: ”China – creștere peste așteptări în 2025 – Planul de stimulare a consumului pentru a contrabalansa politica tarifară a lui Donald Trump”)
***