Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat înființarea a 444 de secții de votare în străinătate pentru alegerile prezidențiale din România, anunță instituția într-un comunicat de presă.
La precedentele alegeri prezidențiale au fost înființate 294 de secții de votare, care s-au dovedit insuficiente pentru numărul mare de români care au venit la vot, în principal în marile cxapitale europene- Paris, Londra, Roma etc.
Autoritățile române au luat măsuri ca situația să nu se mai repete și au adoptat o lege a votului anticipat și prin corespondență. Dintre cei 3,5 milioane de români care formează, oficial, diaspora română, doar 41.003 s-au înscris pentru votul prin corespondență, alți 38.944 pentru votul anticipat.
Modificările legislative din domeniu au provocat însă nemulțumiri în rândul corpului diplomatic. Ambasadorii care au comunități mari de români au avut în septembrie o întâlnire foarte tensionată cu reprezentanți MAE, AEP și STS, reproșându-le acestora că este imposibil să rezolve, logistic, cerințele nou introduse în legislație.
Președintele AEP, Constantin Mitulețu Buică, spunea că, teoretic, ținând cont de numărul mare al românilor aflați peste hotare, MAE ar putea propune înființarea a 900 de secții de votare în străinătate, dar asta depinde de numărul celor care se înscriu în Registrul electoral gestionat de AEP.
Decizia finală a fost transmisă sâmbătă, de un comunicat citat de Mediafax: „Autoritatea Electorală Permanentă a aprobat, prin Hotărârea nr. 35/2019, propunerile misiunilor diplomatice și oficiilor consulare privind sediile a 444 de secții de votare din străinătate la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, transmise de Ministerul Afacerilor Externe în data de 3 octombrie 2019. (…) Potrivit acestei hotărâri, Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare vor lua măsurile necesare, potrivit legii, pentru asigurarea condițiilor logistice minimale pentru desfășurarea votării în secțiile de votare prevăzute în anexă, precum și pentru aducerea la cunoștința alegătorilor din străinătate a sediilor acestora”.
Totodată, în hotărârea aprobată de AEP se precizează că ministerul de Externe și ambasadorii vor asigura comunicarea proceselor-verbale privind desemnarea președinților.
„De asemenea, hotărârea menționată stabilește că Ministerul Afacerilor Externe, misiunile diplomatice și oficiile consulare vor lua măsurile necesare pentru a asigura comunicarea proceselor-verbale privind desemnarea președinților și locțiitorilor birourilor electorale ale secțiilor de votare prevăzute în anexă, către Autoritatea Electorală Permanentă, biroul electoral pentru secțiile de votare din străinătate, precum şi către formațiunile politice care participă la alegerile pentru Președintele României din anul 2019, de îndată ce au fost întocmite”, mai arată în comunicatul de presă.
La alegerile care se organizează la data de 10 noiembrie (turul I) sunt 14 candidați, ordinea pe buletinele de vot este: Klaus Iohannis, Theodor Paleologu, Dan Barna, Kelemen Hunor, Viorica Dăncilă, Cătălin Ivan, Ninel Peia, Sebastian Popescu, John-Ion Banu, Mircea Diaconu, Bogdan Stanoevici, Ramona Bruynseels, Viorel Cataramă, Alexandru Cumpănașu.
