Diferența dintre veniturile și cheltuielile statului s-a ridicat la 30,2 mld. lei după primele două luni din 2025, echivalentul a 1,58% din PIB, potrivit execuției bugetare publicate miercuri de Ministerul Finanțelor.
Cinci aspecte sunt extrem de îngrijorătoare: veniturile colectate în plus la buget în primele două luni din acest an provin cu precădere din impozitul pe dividende (antreprenorii profitând de cota redusă); veniturile din TVA au scăzut; investițiile au fost cu 24% mai mici decât anul trecut; cheltuielile cu dobânzile au explodat și restanțele statului par a se fi menținut la fel, în special dacă ținem cont de nivelul decontărilor pentru energie.
Veniturile statului au crescut cu 3,4% față de 2024, de șase ori mai puțin decât anul trecut
Veniturile bugetului general consolidat au însumat 89,6 mld. lei în primele două luni din 2025, în creștere cu doar 3,4% față de aceeași perioadă din 2024. Creșterea este de șase ori mai mică decât avansul de anul trecut, de 17,2%, potrivit execuției aferente primelor două luni din 2024.
În total, statul a încasat cu mai puțin de 3 mld. lei în plus decât anul trecut.
Pe zona încasărilor fiscale, cel mai semnificativ avans, de 3,2 mld. lei (42,2%) s-a consemnat la capitolul impozit pe salarii și venit, în condițiile în care antreprenorii au profitat de cota încă redusă de impozitare pentru a-și scoate dividendele.
”Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 11 mld. lei, înregistrând o creștere de 42,2% (an/an), determinată de avansul semnificativ al încasărilor din impozitul pe dividende (+179,0%), pe seama dividendelor distribuite în anul 2024, cu reținerea cotei de impozit de 8%”, explică reprezentanții Ministerului Finanțelor.
TVA: -3,2% față de +16,5% în 2024
O altă sursă de îngrijorare o reprezintă scăderea veniturilor din TVA, de 3,2%, până la 19,7 mld. lei.
”Contracția acestor încasări este explicată preponderent de avansul restituirilor de TVA, față de nivelul rambursat în aceeași perioadă a anului trecut (6,08 mld. lei în ianuarie-februarie 2025, comparativ cu 4,43 mld lei în ianuarie-februarie 2024), dar și de un efect de bază ridicat”, potrivit documentelor oficiale.
În primele două luni din 2024, veniturile din TVA au fost de 20,3 mld. lei, în creștere cu 16,5% față de aceeași perioadă din 2023.
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 4,41 mld lei, în scădere cu 46,4% (an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 6,63 mld lei – nivel similar cu cel consemnat în primele două luni ale anului 2024.
Contribuțiile de asigurări au înregistrat 33,2 mld lei, în creștere cu 9,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie. Evoluția mai temperată a acestor încasări este explicată parțial de un transfer efectiv la pilonul II de pensii mai ridicat față de cel înregistrat în primele două luni ale anului trecut (3,39 mld. lei, comparativ cu 2,39 mld. lei).
+50% la cheltuielile cu dobânzile
Cheltuielile cu dobânzile au fost de 10,06 mld. lei în primele două luni din 2025, cu 3,39 mld lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent.
Creșterea este explicată de împrumuturile record accesate de statul român în ultimii ani, pe măsură ce deficitele bugetare au crescut. Anul trecut, spre exemplu, statul a împrumutat 252 mld. de lei de pe piețele interne și externe.
Pentru acest an, programul de finanțare este estimat la 232 de mld. lei. Cu toate că statul rostogolește mereu aceste credite, dobânzile sunt plătite lunar de la buget.
Cheltuielile de personal au însumat 28,10 mld. lei, în creștere cu 16,2% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunuri și servicii au fost 14,74 mld. lei, în creștere cu 2,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. O creștere se reflectă bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate de 16,3% pentru decontarea medicamentelor cu și fără contribuție personală și a medicamentelor utilizate în programele naționale de sănătate.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 42,78 mld. lei în creștere cu 10,4% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.
-24% la investiții
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile (inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii) au fost de 5,89 mld. lei, în scădere cu 35,2% față de aceeași perioadă a anului 2024.
Cheltuielile de capital ale statului (investițiile finanțate exclusiv de la buget) au fost de 6,4 mld. lei, în scădere cu 45,8% față de anul precedent.
Cheltuielile totale pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost în valoare de 13 mld. lei, cu 23,98% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent, când au fost în valoare de 17,1 mld. lei.
Datorii mari către mediul de afaceri
Datele privind execuția bugetară mai sugerează că statul continuă să aibă datorii mari față de mediul privat. Spre exemplu, pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici s-au plătit subvenții de 69,5 mil. de lei, iar pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale s-au plătit 528,6 mil. lei.
Asta în condițiile în care, Guvernul mai are restanțe la decontare de peste 8 miliarde de lei în raport cu furnizorii de energie electrică și gaze naturale, care au acumulat în ultimii ani credite și dobânzi pe fondul prelungirii și blocării parțiale a calendarului de rambursare. Sumele trebuiesc validate la decontare de către ANRE (Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei).
Și la investițiile publice s-au acumulat restanțe semnificative, după cum a mai declarat și ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila. El a precizat recent că până la sfârșitul lunii martie ar urma să fie achitate datoriile pentru programul ”Anghel Saligny”, iar abia apoi se vor accepta noi facturi.
(Citește și: ”Ministrul Energiei: Prelungim plafonarea prețurilor la electricitate cu 3 luni și la gaze cu 12 luni. Guvernul are restanțe de 8 mld. lei către furnizori”)
***
Urmărește-ne pe Google News
