România continuă să ocupe ultimul loc în Uniunea Europeană la inovare, cu o performanță echivalentă cu doar 41,8% din media UE, deși și-a îmbunătățit scorul cu 8,2 puncte față de 2019 și cu 1,4 puncte față de anul trecut, potrivit ediției 2026 a European Innovation Scoreboard, publicată de Comisia Europeană.
Raportul evidențiază investiții foarte reduse în cercetare și inovare – de numai 11% din media UE, cheltuieli publice pentru cercetare de 6,7% din media europeană și investiții ale companiilor în inovare de 13,3% din media UE –, în timp ce peste 72% dintre firme nu desfășoară activități de inovare.
Printre puținele capitole la care România obține rezultate bune se numără exporturile de produse high-tech, unde ocupă locul 6 în Uniunea Europeană, și accesul la internet de mare viteză, care atinge 121,8% din media UE.
România ocupă locul 27 la nivel UE și locul 34 într-un clasament extins care include și statele vecine ale Uniunii. În același timp, performanța României rămâne considerabil sub media grupului statelor în care este încadradată. Media grupului „Emerging Innovators” atinge 58,1% din media UE, multe peste rezultatul României, 41,8%.
Mai îngrijorător, România nu pare să recupereze decalajele față de UE suficient de repede. Comparativ cu anul de referință 2019, indicele general de inovare al României a crescut cu 8,2 puncte – sub media UE care a urcat cu 11,6 puncte.
Față de ediția precedentă a raportului, din 2025, avansul este de 1,4 puncte. Cele mai importante creșteri înregistrate după 2019 sunt la:
- acces la internet de mare viteză;
- productivitatea emisiilor de CO₂;
- utilizarea serviciilor de cloud computing.
În schimb, cele mai accentuate scăderi sunt consemnate la:
- investițiile de tip venture capital;
- cheltuielile pentru inovare din afara cercetării-dezvoltării;
- IMM-urile care introduc produse inovatoare.
Investițiile în cercetare rămân printre cele mai reduse din Uniunea Europeană
Una dintre principalele cauze ale poziției ocupate de România în clasamentul european este nivelul redus al investițiilor în cercetare și inovare. Datele Comisiei Europene arată că România ocupă locul 26 din 27 la capitolul Finance and support, cu un scor echivalent cu doar 11% din media Uniunii Europene.
Cheltuielile publice pentru cercetare-dezvoltare se situează la numai 6,7% din media UE, iar investițiile de tip venture capital ajung la 16% din media europeană. Sprijinul public direct și indirect acordat cercetării realizate de companii este evaluat la 13,2% din media Uniunii, toate aceste valori plasând România în partea inferioară a clasamentului european.
Față de ediția precedentă a raportului, cea mai importantă scădere este înregistrată la cheltuielile publice pentru cercetare, indicator care s-a redus cu 6,9 puncte, în timp ce investițiile de tip venture capital au recuperat ușor, cu 2,6 puncte, iar sprijinul guvernamental pentru cercetarea realizată de companii a crescut cu numai 0,4 puncte.
Investițiile private în inovare scad
Performanțele sunt reduse și în ceea ce privește investițiile realizate direct de companii.
România ocupă ultimul loc în Uniunea Europeană la capitolul Firm investments, cu un scor de numai 13,3% din media europeană. Cheltuielile pentru cercetare realizate de sectorul privat reprezintă doar 17,2% din media UE, iar investițiile pentru inovare în afara activităților clasice de cercetare ajung la 15,5% din media europeană. Cheltuielile pentru inovare raportate la numărul de angajați sunt evaluate la doar 8,2% din media Uniunii, cea mai redusă performanță din blocul comunitar.
Comparativ cu anul precedent, toate aceste categorii au înregistrat scăderi. Investițiile în cercetare ale companiilor au coborât cu 2,2 puncte, cheltuielile pentru inovare pe angajat cu 3,1 puncte, iar cheltuielile non-R&D cu 0,9 puncte.
Comisia Europeană apreciază că reducerea investițiilor reflectă dificultățile structurale ale mediului de afaceri.
Potrivit raportului, „scăderea cheltuielilor pentru inovare și a cheltuielilor companiilor pentru cercetare-dezvoltare reflectă slăbiciuni la nivelul inovării la nivel de firmă”, iar situația este asociată investițiilor reduse în cercetare și ratelor scăzute de inovare în rândul companiilor românești. Documentul adaugă că investițiile private sunt afectate și de „riscurile geopolitice și incertitudinea politică internă”.
Ultimul loc la firme inovatoare și colaborarea dintre mediul academic și companii
Indicatorul Innovators este evaluat la doar 3,8% din media europeană, România clasându-se pe locul 27. În cazul IMM-urilor care introduc produse inovatoare, performanța este de 8,8% din media UE, iar pentru IMM-urile care introduc inovații privind procesele de afaceri indicatorul este evaluat la 0, valoare care arată că nu s-a înregistrat niciun progres față de anul precedent.
Raportul arată că și colaborarea dintre companii și mediul de cercetare rămâne foarte redusă. La categoria Linkages, România înregistrează un scor de 11,3% din media europeană, ocupând din nou ultimul loc în Uniunea Europeană. IMM-urile care colaborează pentru inovare sunt evaluate la 11,1% din media UE, iar publicațiile științifice realizate în parteneriat public-privat la 39,8% din media europeană.
Totuși, față de anul precedent există unele progrese. Colaborarea dintre IMM-uri a crescut cu 6,1 puncte, iar publicațiile realizate în parteneriat public-privat cu 1,9 puncte.
Puține brevete, dar mai multe mărci și desene industriale
La capitolul proprietate intelectuală, România ocupă tot ultimul loc în Uniunea Europeană, cu un scor general de 46,3% din media UE. Cererile internaționale de brevet (PCT) sunt evaluate la numai 25,6% din media europeană, în timp ce cererile de înregistrare a mărcilor comerciale ating 80,3%, iar cele privind desenele industriale 41,5% din media Uniunii.
Față de anul trecut, cererile de marcă au crescut cu 4,9 puncte, iar cele privind desenele industriale cu 2,3 puncte, în timp ce cererile internaționale de brevet au scăzut ușor, cu 0,9 puncte.
Exporturile high-tech reprezintă unul dintre puținele capitole la care România se află în prima treime a clasamentului european
În pofida poziției ocupate în clasamentul general al inovării, România înregistrează rezultate peste media proprie la indicatorii care măsoară integrarea în comerțul internațional și participarea la lanțurile globale de producție.
Raportul Comisiei Europene arată că România ocupă locul șase în Uniunea Europeană la capitolul Trade impacts, cu un scor echivalent cu 92,4% din media UE. Performanța este susținută în principal de importurile de produse high-tech din afara Uniunii Europene, unde România ocupă locul al treilea, cu un indicator de 129,4% din media europeană. De asemenea, exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă plasează România pe locul șapte în UE, cu un scor de 87,7% din media europeană, în timp ce exporturile de servicii bazate pe cunoaștere ating 64% din media Uniunii, ceea ce situează țara pe poziția a 14-a.
Îngrijorător însă, comparativ cu ediția precedentă, importurile de produse high-tech din afara Uniunii au crescut cu 3,7 puncte, iar exporturile de servicii intensive în cunoaștere cu 2,4 puncte. Totodată, exporturile de produse cu tehnologie medie și înaltă au înregistrat un recul de 1,8 puncte.
Comisia Europeană apreciază că industria continuă să joace un rol important în economia României, iar serviciile intensive în cunoaștere, în special cele din domeniul tehnologiei informației, și-au consolidat poziția în ultimii ani.
Documentul mai precizează că exporturile de servicii reprezintă aproximativ 32% din exporturile totale ale României.
De două ori mai multe firme, dar mai puțini antreprenori
Raportul mai evidențiază că România înregistrează o rată ridicată de înființare a companiilor, însă performanța antreprenorială și inovarea rămân reduse.
Rata înființării de noi întreprinderi este de 1,8, dublu față de media europeană de 0,9, iar numărul companiilor tinere cu creștere accelerată este ușor peste media Uniunii. În schimb, indicele activității antreprenoriale, care măsoară ponderea adulților implicați în lansarea sau conducerea unei afaceri noi, este de 4,9 în România, sub media UE de 7,7.
Digitalizarea companiilor rămâne redusă. Indicele intensității digitale este de 23, comparativ cu 34,2 la nivel european. Comisia Europeană apreciază că firmele românești utilizează într-o măsură limitată tehnologii precum inteligența artificială, cloud computing sau analiza datelor.
Trei sferturi dintre firme nu desfășoară activități de inovare
Potrivit datelor Comisiei Europene, 72,8% dintre companiile românești sunt încadrate în categoria firmelor care nu desfășoară activități de inovare și nu manifestă disponibilitate pentru inovare, în timp ce media Uniunii Europene este de 31%. Î
n același timp, numai 2% dintre companii dezvoltă produse noi pentru piață, comparativ cu 5,1% la nivel european, iar doar 1,2% introduc inovații privind procesele de afaceri, față de 7,6% în Uniunea Europeană.
Comisia Europeană concluzionează că performanța modestă este asociată nivelului redus al investițiilor în cercetare, deficitului de personal calificat, fragmentării instituționale și participării scăzute la programele europene de cercetare.
Productivitatea resurselor este de doar 29,5% din media UE – Economia rămâne dependentă de materiile prime
La capitolul productivitate, România ocupă locul 23 în Uniunea Europeană, cu un scor general de 59,1% din media europeană. Productivitatea bazată pe emisiile de CO₂ reprezintă unul dintre indicatorii la care România se situează printre cele mai bine clasate state membre, ocupând locul opt, cu un scor de 122,1% din media UE.
În schimb, productivitatea resurselor este de doar 29,5% din media europeană, iar productivitatea muncii atinge 21,3% din media Uniunii, ambele valori plasând România în partea inferioară a clasamentului.
În ultimul an, productivitatea resurselor a crescut cu 8,9 puncte, iar productivitatea emisiilor de CO₂ cu 5,4 puncte, în timp ce productivitatea muncii a avansat marginal, cu 0,3 puncte.
Raportul subliniază că „România prezintă o dependență continuă de resurse primare și un nivel scăzut al utilizării circulare a materialelor”, ceea ce indică o dezvoltare insuficientă a economiei circulare.
PIB-ul pe locuitor rămâne la trei sferturi din media Uniunii Europene
Analiza structurală inclusă în raport arată că România continuă să înregistreze decalaje importante față de media europeană în ceea ce privește dezvoltarea economică.
PIB-ul pe cap de locuitor reprezintă 76,7% din media Uniunii Europene, iar creșterea economică medie în perioada 2023-2025 este estimată la 0,8%, comparativ cu 1,3% la nivelul Uniunii.
Comisia Europeană estimează că economia României va stagna în 2026 înainte de a reveni pe creștere în 2027, pe fondul consolidării fiscale și al inflației ridicate.
Raportul mai punctează că România are o pondere mai mare a industriei prelucrătoare în ocuparea forței de muncă decât media europeană. Aproape 18,9% dintre angajați lucrează în industrie, comparativ cu 15,4% în Uniunea Europeană.
Totodată, întreprinderile controlate din străinătate generează 20,6% din valoarea adăugată, peste media europeană de 13,3%, aspect pe care raportul îl pune pe seama rolului investițiilor străine directe în integrarea economiei românești în lanțurile globale de producție.
Internet rapid (122% din media UE), dar competențe digitale foarte reduse (26% din media UE)
România se află pe locul patru în Uniunea Europeană la accesul la internet de mare viteză, cu un scor echivalent cu 121,8% din media europeană, însă ocupă ultimul loc în ceea ce privește competențele digitale ale populației.
Indicatorul privind persoanele cu competențe digitale peste nivelul de bază este evaluat la doar 26% din media europeană, România ocupând locul 27 între statele membre.
Comisia Europeană observă că, deși infrastructura digitală s-a îmbunătățit semnificativ, decalajele privind competențele populației rămân foarte mari. Raportul notează că România a înregistrat o creștere de 9,6 puncte într-un singur an la indicatorul competențelor digitale și de 3,1 puncte la accesul la internet de mare viteză.
(Citește și: ”Avertisment al Comisiei pentru economia României: Modelul care a adus-o la 78% din media UE și-a atins limitele. Consumul și-a epuizat potențialul – Creșterea viitoare depinde de inovare și tehnologie”)
***
