O delegaţie formată din reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor, ai Administraţiei Fluviale „Dunărea de Jos” şi ai Comisiei Europene discută la Reni (Ucraina) adoptarea unor proceduri care să ducă la simplificarea procedurilor ce permit intrarea în Canalul Sulina. Aproximativ 50 de nave aşteptau joi să primească acces pe Dunăre, prin bara Sulina, traficul fiind îngreunat de procedurile de control, relatează News.ro.
Aglomerația s-a produs după închiderea portului ucrainean Odessa, care a mutat mare parte din transporturi pe celelalte variante.
În prezent, aproximativ 50 de nave aşteaptă finalizarea formalităţilor şi permiterea accesului.
„Agenda întâlnirii (de la Reni – n.red.) vizează îmbunătăţirea comunicării în vederea unui trafic cât mai fluid pe canalul Sulina”, a declarat pentru News.ro Ionel Scrioşteanu, secretar de stat MTI, prezent la întâlnire.
„Numărul mare de nave din bara Sulina nu este generat de faptul că AFDJ nu ar avea suficienţi piloţi, ci de procedurile specifice traficului de frontieră. Vrem să îmbunătăţim procedurile de verificare/ control, să avem un trafic susţinut”, a explicat oficialul.
„Avem 30 de piloţi pe tură, aşadar nu piloţii sunt problema, ci comisiile de verificare a documentelor de intrare în spaţiul Schengen. Este o singură comisie, din lipsă de personal, iar verificarea şi operarea documentelor la o navă pot dura între trei şi cinci ore”, a spus Angela Ivan, directoarea AFDJ Galați.
Conform acesteia, o soluţie ar putea fi suplimentarea numărului de comisii. De obicei, dintr-o structură de verificare a documentelor fac parte un reprezentant al Poliţiei de Frontieră, un reprezentant al Vămii şi unul al Direcţiei Sanitar-Veterinare, în funcţie de tipul de transport.
Închiderea portului maritim Odessa, principala cauză a aglomeraţiei din Sulina
Pe 19 iulie, nava cargo Golden Leo a fost atacată în timp ce părăsea portul ucrainean Odessa, și s-a scufundat. Nouă membri ai echipajului şi un pilot ucrainean au fost ucişi în acel incident.
Reprezentanţii Autorităţii Portuare Maritime Ucraineană (USPA) declarau pentru Kyiv Post că atacul respectiv a fost unul dintre evenimentele cheie ce au schimbat modul în care armatorii şi companiile de asigurări percep riscurile intrării în portul maritim Odesa.
A urmat prăbuşirea traficului: faţă de 169 de nave în iulie, doar şapte au mai intrat în port în primele 11 zile ale lunii august.
De la începutul anului 2026, au fost 160 de atacuri asupra infrastructurii portuare, 87 de atacuri asupra navelor civile din porturi şi 68 asupra navelor din coridorul maritim.
În acest context s-a ajuns ca în zona portului Sulina să fie ancorate aproximativ 70 – 80 de nave, conform datelor Marine Traffic.
„Doar navele care au depus buletinele de intrare, în număr de aproape 50, sunt nave care intră prin bara Sulina. Restul se adăpostesc în zona protejată Schengen şi aşteaptă: unele să vadă dacă primesc o comandă, altele vor să intre prin Bâstroe (canalul ucrainean al Dunării, n.r.)”, explică directoarea AFDJ Galaţi pentru News.ro.
Conform acesteia, există o înţelegere între cele trei ţări riverane: România, R. Moldova şi Ucraina, prin care este stabilit că dintr-o sută de nave care tranzitează, 40% intră pentru Ucraina, 40% – pentru România, 20% – pentru R. Moldova. „Dacă partea română nu are nave către porturile Galaţi sau Brăila, cedăm în favoare a Ucrainei sau a Moldovei, dacă au urgenţe”, a mai spus Angela Ivan.
(Citește și: Video / ”Măcel” făcut de Ucraina în Marea Azov – a lovit 116 nave și petroliere rusești în doar 9 zile – Începe o campanie similară în Marea Neagră – Lavrov acuză Ucraina de terorism)
****
Urmărește-ne pe Google News
