(VIDEO) Bogdan Pleșuvescu, director general adjunct Banca Transilvania: Se formează un triunghi România-R. Moldova-Ucraina, e o oportunitate de a investi

26 septembrie, 2024

Pentru România și antreprenorii ei există acum un moment favorabil de a investi, de a coordona politica de expansiune către acest triunghi care pare că se formează: triunghiul România-Moldova-Ucraina, afirmă Bogdan Pleșuvescu, director general adjunct al Băncii Transilvania.

”E o oportunitate și pentru politicienii români- Fondul de garantare ar putea să sprijine foarte mult investițiile pe care companii românești ar putea să le facă în reconstrucția Ucrainei, în partea acesta de investiții în Moldova pe programe de preaderare la UE”, afirmă reprezentantul BT, bancă care deja a făcut pasul de a investi în Republica Moldova.

”Avem know-how, avem experiență, am fost învățați de alții ce înseamnă preaderare la UE, e timpul să învățăm și noi pe alții, prin parteneriate/programe ce pot beneficia de sprijinul guvernului pentru investiții în afara țării.”

Principalele declarații ale lui Bogdan Pleșuvescu:

Din perspectiva internaționalizării o să vorbesc din perspectivă proprie, am participat la achizițiile transfrontaliere pe care BT le-a făcut regiune, atunci când a decis să investească în participația majoritară a unei bănci din Republica Moldova, conducând operațiunile Victoriabank din perioada 2018-2023 de la Chișinău, apoi achiziția pe care Banca Transilvania, prin intermediul Victoriabank, a achiziționat subsidiara locală a BCR Chișinău și expansiunea la BT Roma.

Din perspectiva internaționalizării, ca apreciere personală, aș spune că generația noastră este în faza în care are loc trecerea de la pubertate la adolescență. Ne-am jucat în blocului, în curtea școlii, acum începem să vedem cum evoluează lucrurile în cartier, în alt oraș.

E o comparație utilă, când ești adolescent ai energie, ai dorința de a schimba lucrurile, iar generațiile de acum au această oportunitate de a transforma acest know-how pe care l-am dobândit prin investițiile străine în România, prin toate programele de training, de creștere a leadership-ului din companiilor românești, sau cu capital românesc, de a le coordona în așa fel încât businessurile românești să poată să se extindă în afara granițelor, așa cum bine au făcut afacerile din Polonia, Cehia, Ungaria- dacă ne uităm doar în jur…

Ca oportunități, s-a spus că Moldova nu e considerată o expansiune regională… Poate e doar un discurs politic, la firul ierbii lucrurile stau diferit. Moldova e o țară încă în afara UE, dar care prezintă particularități și oportunități pentru afacerile din România. Este important să înțelegem că, deși se spune că trenul nu vine de multe ori în gară, pentru România și antreprenorii ei există acum un moment favorabil de a investi, de a coordona politica de expansiune către acest triunghi care pare că se formează: triunghiul România-Moldova-Ucraina.

Apropierea de limbă, apropierea culturală și faptul că noi am trecut prin perioada prin care trece acum Moldova ar ajuta foarte mult investitorii din România dacă s-ar gândi să își extindă afacerile în acea zonă. E o oportunitate și pentru politicienii români- Fondul de garantare ar putea să sprijine foarte mult investițiile pe care companii românești ar putea să le facă în reconstrucția Ucrainei, în partea acesta de investiții în Moldova pe programe de preaderare la UE.

Avem know-how, avem experiență, am fost învățați de alții ce înseamnă preaderare la UE, e timpul să învățăm și noi pe alții, prin parteneriate/programe ce pot beneficia de sprijinul guvernului pentru investiții în afara țării.

De ce spun că Fondul de Contragarantare ar putea fi un instrument bun? Pentru că atunci când investești în afara țării ar fi bine să ai acces la finanțare și în țara ta și în țara în care investești, iar BT asigură această platformă atât în România cât și în Republica Moldova. Știu că prin asociația investitorilor români din Republica Moldova și prin Repatriot, care este partenerul dumneavoastră, se depun eforturi foarte mari pentru a aduce la aceeași masă investitorii din România care doresc să se extindă în Republica Moldova.

O altă particularitate: ambasade și consulate, mai ales acolo unde mergem în vizită sau acolo unde România are interes strategic. E vorba de Africa, de Chișinău, de țările vecine. Este important să înțelegem că atunci când faci o vizită în calitate oficială într-o țară străină nu că e important, e obligatoriu să te întâlnești cu cel puțin un investitor român prezent în acea țară. Dacă nu faci asta, primești bani de la buget degeaba. Vizita respectivă e fără efect.

Am asistat la multe vizite ale unor personalități din străinătate în R. Moldova. Au avut grijă când cineva a ajuns în Chișinău toți au vizitat câte o investiție făcută în Moldova de investitori din țara lor. Același lucru trebuie făcut și de politicienii din România, indiferent de partidul din care fac parte. Este un semnal puternic care se dă, care arată importanța investițiilor făcute în afară, că tot vorbim de expansiune.

Legat de finanțarea capitalului autohton sau a antreprenorului român pentru a încuraja expansiunea externă, aici sunt 3 lucruri importante, valabile peste tot: accesul la know-how, la finanțare, predictibilitate economică și fiscală.

Accesul la know-how este critic pentru că nu poți să te trezești noaptea să zici: Gata, investesc. Trebuie să ai o strategie, un plan, să ai un produs, să fi campion local. Să ai un istoric în spate și să poți să ai niște proceduri, o guvernanță, să poți replica aceste lucruri în mediul în care dorești să investești în afara granițelor.

O altă problemă importantă pe care parțial am atins-o este cea demografică- din păcate, studiile arată că până în 2035 populația României va scădea cu aproximativ 9%. 30% din acești 9% sunt dintr-o natalitate negativă iar 70% sunt din emigrare. O altă realitate, tot potrivit statisticilor: populația de peste 60 de ani se va tripla.

Din punctul meu de vedere, asta înseamnă că la nivel guvernamental ar trebui urgent lansate politici de stimulare a natalității, dar rezultatele se văd în 10-20 de ani, dar trebuie făcută o astfel de investiție și, doi, trebuie stimulate companiile care aleg să angajeze persoane care sunt peste 55 de ani.

Putem să aducem forță de muncă din alte țări, este important să existe programe care să asigure că acest know-how care îl avem la persoane la generația care depășește 55 de ani nu se pierde, că această forță de muncă este reintegrată. Până va veni din urmă creșterea natalității va trebui să ne bazăm pe această categorie demografică de personal peste 65 de ani.

Pe lângă natalitate, avem produse tradiționale de finanțare bancară. Ce observăm în ultimii doi ani este că cu predilecție produsele cele mai dorite de către companii sunt produsele care sunt dedicate capitalului de lucru. E foarte bine că are loc asta, dar companiile trebuie să gândească planuri strategice 3-5-10 ani, iar aceste planuri au nevoie de investiții.

Vorbeam de trend și de nevoia de a gândi strategic și de a investi ca să crească productivitatea și competitivitatea. Dacă nu facem asta vom rămâne în urmă, iar când va veni consolidarea noi vom fi cei achiziționați, nu vom fi noi cei care putem achiziționa concurența. E important să accesăm liniile de finanțare, în special pe zona de programe investiționale.

Programele guvernamentale de ajutorare a Start-up-urilor și IMM sunt excepționale, beneficiază aproximativ o treime de creditarea pe care BT o face prin intermediul acestor programe guvernamentale. Ajută foarte mult tinerii antreprenori, dar trebuie să vină partea de educație pe incluziune, pentru a obișnui ca o afacere mică să devină scalabilă.

Soluții alternative- s-a vorbit deja de BVB ca soluție alternativă la finanțarea bancară. Mai există și alte soluții prin platforme de tip crowdfunding, private equity, venture capital… Aici e problema: Noi nu avem produs, dar nu pentru că nu ăl producem în România, avem companii care reușesc să pună un produs pe masă. Problema e că piața de business angel, de venture capital, de crowdfunding este făcută în așa fel încât fondurile de investiții doar în runda 1 de investiții își permit sau pot să investească printr-o firmă românească.

În runda 2, 3, când se pune problema de ridicare de capital, deja se mută problema în alte legislații, la Luxemburg, în Olanda, IK, pentru că legislațiile acelea sunt mult mai permisive, iar accesul la finanțare e mai facil. Produse există, avem Bitdefender, de exemplu, dar datorită modului în care rulează lumea sunt nevoiți să își externalizeze firma tocmai pentru a avea acces la acest gen de finanțare.

Rămân optimist pentru că perspectivele economice așa cum sunt ele acum sunt încurajatoare pentru businessul antreprenorial, am acumulat suficientă expertiză pentru a fi pregătiți pentru viitor. În situația în care perspectivele fiscale vor rămâne cele actuale nu văd motive de îngrijorare. Antreprenorii români nu au nevoie de un stres suplimentar în această perioadă și nu ar trebui să avem aceste discuții despre taxe, se măresc sau nu. Ar trebui să existe transparență și să nu avem în discuție astfel de subiecte.

Întrebări:

De ce e nevoie de bănci cu capital autohton?

E important să înțelegem istoricul evoluției bancare în România. Din toată reglementarea și supravegherea a rezultat un sistem extrem de rezilient. Asta a făcut ca în criza financiară din 2007-2008 statul român să nu fie nevoit să acționeze pentru salvarea unor bănci. E un lucru extraordinar. Capitalul românesc este extrem de important pentru că a fost o tendință de globalizare, acum se spune că este o tendință de regionalizare, pe care și noi o vedem la nivelul sistemului. Capitalul românesc cunoaște modul în care se dezvoltă lucrurile în România, anticipăm mai bine nevoile, putem lua decizii locale, fără legătură cu alte jurisdicții. E un avantaj competitiv care trebuie păstrat, nu doar în sistemul bancar, ci și în altele, energie în general.

Ucraina e o piață pe care o vizați pentru extindere?

Expansiunea la acest moment încă învățăm din ce am făcut în Moldova și la Roma. Încă învățăm, sunt sigur că atunci când vor exista oportunități vom fi pregătiți, dar acum nu este în planurile noastre.