(VIDEO) Radu Hanga – Președinte al Bursa de Valori București – BVB: Bursa poate să facă mult mai mult pentru o companie locală decât să îi dea acces la capital

26 septembrie, 2024

Bursa de Valori București se dezvoltă sustenabil, arată datele prezentate marți de președintele BVB.

”Dacă ne uităm la bursa românească ca la o scenă, valoarea e dată de două lucruri: în primul rând de calitatea actorilor care urcă pe scenă- cele mai mari companii din România urcă pe scenă și asta dă credibilitate scenei. În al doilea rând, audiența. În termeni bursieri vorbim de numărul de investitori: față de 50.000 în 2020, am depășit la jumătatea anului 200.000. Cu trend de creștere accelerată.

Lichiditatea este în creștere, cu o tendință de creștere a importanței jucătorilor locali. Dacă ne uităm, în 2019 investitorii instituționali străini reprezentau 36% din tranzacțiile la bursă, acum au scăzut la 26%, iar retailul local și investitorii instituționali locali au crescut spre 75%”, a anunțat Radu Hanga în cadrul conferinței ”Capitalul autohton al României – maturizare și trecere la statutul de forță regională”, organizată de CursDeGuvernare.ro.

Principalele declarații ale lui Radu Hanga:

Rolul statului în economie – în mod normal ar trebui să trăim într-o lume care se mișcă dinspre liberalism economic înspre protecționism. Ar trebui să ne îndreptăm înspre o lume în care rolul statului în economie ar trebui să devină mai mare decât am fost obișnuiți să vedem noi în ultimii 30 de ani. Ideea aceasta am găsit-o în FT, a fost o serie interesantă de articole sub genericul ”The return of the big government”. Ideea din spate e că ne îndreptăm spre o lume în care rolul statului, pe care l-am văzut diminuat în ultimii 20 de ani, începe să își recâștige în importanță.

Mă îndrept acum spre bursă. Avem cei 5 piloni ai strategiei bursei, principal partener de finanțare pentru companiile din România și creșterea bazei de investitori- primele două puncte, cele mai importante. Mai departe, infrastructură. Aici vorbim de tehnologie, know-how și susținerea infrastructurii din jurul bursei. Aici trebuie să contribuim la tot ce înseamnă dezvoltarea companiilor locale, know-how la nivelul intermediarilor și al investitorilor. Și sustenabilitate, e un termen la modă. Când vorbim de sustenabilitate eu mă uit la business, deci vorbim de profitabilitate. Pentru ca un business să fie sustenabil asta înseamnă că trebuie să fie profitabil pe termen lung.

Dintre cei cinci piloni aș atinge doi, primii cei mai importanți- companii și investitori. Încep prin a mă uita la companii, pentru că cel mai important rol al bursei este acela de a susține companiile locale, cred că suntem în fața unui context important. Este o experiență pe care România o trăiește pentru prima dată: este primul schimb de generații în afacerile de familie românești.

Ne aflăm într-un mediu în care afacerile mari locale s-au născut în urmă cu 30 de ani, au fost înființate, multe, de oameni care atunci erau în zona 30-40 de ani, care acum se apropie de prima predare a ștafetei către următoarea generație de antreprenori.

Pentru noi e ceva inedit, trăim pentru prima dată asta, e ceva inedit, e bine să ne uităm la experiența altora. Am avut șansa să trec printr-un program care a analizat zona aceasta de guvernanță, de companii antreprenoriale și modul în care sunt conduse. Am învățat acolo ce se întâmplă în alte zone. SUA, de exemplu- experiența lor arată că 30% dintre companiile antreprenoriale reușesc să treacă peste primul schimb de generații. O treime se vând, o treime eșuează în acest proces. Pentru bursă, asta înseamnă o mare oportunitate- de a ajuta companiile locale care nu au soluția de trecere la a doua generație să găsească o cale, o variantă alternativă pentru mersul înainte. Din acest punct de vedere vedem că lucrurile au început să se miște.

Fac o paranteză- am fost recent în Macedonia, să vizitez bursa de acolo, care este sub bursa din Zagreb, controlată de bursa din Zagreb în proporție de 30%. Oamenii ne-au invitat să vorbesc despre BVB, despre ”drumul spre succes”. Am spus, nu știu cum definim succesul, nu știu dacă e un singur drum spre succes. Uitându-mă la prezentarea bursei din Zagreb am înțeles de ce au venit ei spre noi să susținem prezentarea aceasta. Bursa românească s-a dublat ca și capitalizare fără să luăm în calcul impactul Hidroelectrica, numărul de companii listate a crescut. Bursa din Zagreb a pierdut, spre comparație, cam o treime din companiile de pe piața principală și a pierdut în ultimii 10 ani cam 15% din capitalizarea indicelui principal. Se vorbește în regiune că în România lucrurile se mișcă, și totul e validat de cifre. Cred că e important să avem în vedere asta, că lucrurile se mișcă.

Cei care se uită din afară la noi apreciază că lucrurile se mișcă. Vedem o creștere a numărului de listări, sigur 2022-2023 a fost o perioadă de încetinire care e dată, știm, de un context complicat- am avut șocul Covid, apoi conflictul din Ucraina, am văzut impactul creșterii inflației. Toate acestea încetinesc puțin procesele dar trendul pe termen lung rămâne unul constructiv, atât ca număr de listări, cât și ca valoare.

Nume importante care au venit către bursă- aici aș face o comparație apropos de termenul ”România, putere regională”. Mie mi-ar plăcea să temperăm puțin cuvintele, să nu folosim cuvântul ”putere” când ne referim la ecosistem, la țările din jur. Cred că nu e vorba despre asta, cred că e ca și în sport: e un proces în care ne uităm la campionii locali, care sunt domeniile în care putem fi de succes? Primul lucru e să ai campioni locali. Nu poți să ajungi campion european fără să ai campion local. E bine să ne uităm la companii cum sunt eMag, Dedeman, Banca Transilvania. Până la urmă, companiile acestea sunt cele care au dovedit ceva la nivel intern și care au șansa să devină jucători importanți pe arena regională.

Performanța indicilor- România se vede foarte bine dacă ne uităm atât la nivel global, aici suntem în comparație cu indici mari la nivel global, aici e bună evoluția României în context regional. Suntem numărul 3 ca și capitalizare. Numărul unu e Polonia, numărul doi e piața din Austria.

Trec de la companii la investitori- cred că cel mai important lucru pe care trebuie să îl facem, care se întâmplă, este creșterea numărului de investitori. Când mă uit la bursă, o văd nu doar ca platformă de finanțare, o văd ca pe o scenă, care ajută cu vizibilitate companiile care vin către bursă. În momentul în care te-ai listat încep să se vadă și produsele tale. Într-un context în care se pare că există o preferință a consumatorilor spre produse locale, bursa te certifică ca și producător local, te ajută să te dezvolți.

Erste Bank, de exemplu, Sergiu Manea a listat acțiunile Erste inclusiv la BVB, arătând că are și acea ancoră locală operând în piața românească. Dacă ne uităm și la bursa românească ca și scenă, valoarea e dată de două lucruri: în primul rând de calitatea actorilor care urcă pe scenă- cele mai mari din România urcă pe scenă și asta dă credibilitate scenei. În al doilea rând, audiența dă valoare scenei. Numărul de oameni care sunt în sală, în termeni bursieri vorbim de numărul de investitori. Aici, față de 50.000 în 2020, am depășit la jumătatea anului 200.000. Cu trend de creștere accelerată.

Sunt investitori locali, de retail, persoane fizice care investesc, avem și bază solidă de investitori instituționali- fonduri de pensii, fonduri de investiții. Ecosistemul de private equity care constituie suport pentru companiile early stage, unde vedem multă efervescență și dezvoltare, cu suportul statului român care a alocat fonduri semnificative pentru a susține ecosistemul de private equity- lucrurile se mișcă.

Lichiditatea este în creștere, cu o tendință de creștere a importanței jucătorilor locali. Dacă ne uităm, în 2019 investitorii instituționali străini reprezentau 36% din tranzacțiile la bursă, acum au scăzut la 26%, iar retailul local și investitorii instituționali locali au crescut spre 75%.

Ne uităm înainte și mă întroc la ideea statului prezent în economie. Din 4 piloni la care ne uităm când privim înainte, doi au legătură cu statul- pe de-o parte Strategia pentru dezvoltarea pieței de capital, ne-am bucurat să o vedem plecând ca și inițiativă de la Ministerul de Finanțe, de asemenea susținere financiară din cadrul PNRR pentru companiile care se listează la bursă. Ce e mai important pentru noi, dincolo de sumele alocate e mesajul pe care îl transmite statul român- acela că încurajează companiile să vină către zona acesta publică- e în linie cu strategia pe care orice stat o are, aceea de a îmbunătăți transparența.

BVB are, stiți programul dedicat susținerii companiilor antreprenoriale românești și creșterii vizibilității lor cu ajutorul scenei bursei românești fără neapărat a însemna listare- un mediu în care ne putem cunoaște mai bine, și BVB Research Hub prin care promovăm rapoarte de analiză scrise de brokerii locali pentru piața de retail.

Ne uităm înainte, ce vrem să facem: Poziționarea bursei ca principal susținător și partener pentru companiile locale – bursa poate să facă mult mai mult pentru o companie locală decât să îi dea acces la capital – și creșterea vizibilității pieței românești pe radarele investitorilor publici.
Investitorii locali de retail vor rămâne focusul nostru, dar și promovarea României la statutul de piață emergentă.

Întrebări:

Când ne putem aștepta la instrumente mai complexe?

Avem un proiect în derulare care include și piața de energie, avem proiectul contrapărții centrale care este în curs de implementare împreună cu OPCOM. În mod normal ar trebui să fie un element care să ajute și piața de energie. Când vom operaționaliza proiectul în acel moment o să avem și infrastructura necesară să dezvoltăm produse structurate la BVB.

Ce efect poate avea asupra capitalului autohton colaborarea dintre bursele din Chișinău și București?

Aș plasa-o în context de regionalizare. Cred că trăim într-o lume care pare să devină mai locală, mai puțin globală, cred că apar oportunități pentru cei care încearcă să construiască ceva la nivel regional. Pentru noi, uitându-ne la Chișinău, vedem o piață mică dar cu potențial. Noi avem expertiză, există o potrivire între noi și avem disponibilitate să îi ajutăm să construiască ceva acolo.