Guvernul a organizat luni o ședință specială de guvern pentru a aproba un proiect de OUG pentru modificarea și completarea legislației privind guvernanța corporativă a întreprinderilor publice. Ordonanța vizează procedura de numire a conducerilor RA-APPS și AMEPIP, agenția care monitorizează performanțele întreprinderilor publice.
Modul în care au fost făcute numirile conducerilor companiilor de stat (care constituie jaloane PNRR) a nemulțumit Comisia Europeană, care blochează de mai mult de jumătate de an plata sumelor solicitate de România prin cererea 3 de plată.
Cum vrea să rezolve problema guvernul Ciolacu
În Nota de fundamentare a proiectului adoptat luni, guvernul a eliminareat din legislație o precedentă decizie care excepta RA-APPS de la aplicarea guvernanței corporative.
În plus însă, guvernul a decis ca cerința privitoare la verificarea suplimentară de securitate prevăzută pentru procedura de selecție a membrilor CA din domeniul industriei de apărare și securitate națională ”să se aplice și în ceea ce privește selecția membrilor CA al întreprinderilor publice care au ca obiect de activitate administrarea bazei materiale de reprezentare și protocol“.
Problema care în continuare ar putea să nemulțumească Bruxelles este că decizia vizând guvernanța corporativă se aplică la RA-APPS în viitor, nu și mandatelor în curs la data intrării în vigoare a OUG.
Chestiunea modului în care a fost numită conducerea AMPIP este practic lăsată în suspensie, OUG vizând doar reglementarea situației în care se află acum instituția, neprevăzută de legislația curentă: întreaga conducere AMEPIP (președinte și vicepreședinți) a demisionat, ca efect al semnalelor transmise de Bruxelles. Guvernul a decis ca într-o astfel de situație, ”până la data numirii conducerii instituției, selectată în urma procesului de selecție, prim-ministrul numește prin decizie, președintele și vicepreședinții, interimari, cu precizarea că mandatul acestora nu poate fi mai mare de 6 luni”.
Problemele cererii 3 de plată PNRR
Cererea de plată numărul 3 a fost depusă de România în decembrie 2023 și nu a fost aprobată nici până în acest moment, din cauza jaloanelor considerate neîndeplinite de către Comisia Europeană.
(Citește și: ”Cu jaloanele pe masă: unde s-a împotmolit PNRR-ul românesc. Cele 5 praguri pe care le mai are de trecut cererea 3 de plată – 3,7 mld. euro”)
Aceste restențe sunt:
Scăderea pragului la microîntreprinderi
Anul trecut, coaliția PSD-PNL a decis scăderea pragului de încadrare la impozitul pe venitul microîntreprinderilor, de la 1 million de euro la 500.000 de euro. Astfel, IMM-urile care au cifra de afaceri între 500.000 de euro și un milion de euro nu vor mai plăti impozit de 1% din cifra de afaceri, ci 16% din profit.
Comisia Europeană consideră că actualul plafon de 500.000 de euro e în continuare prea ridicat, nu respectă recomandările Băncii Mondiale, și cere scăderea valorii.
Numirea șefilor AMEPIP, RA-APPS și a companiilor din Energie
Comisia Europeană spune că numirile la șefia agenției care controlează toate companiile de stat sunt suspecte de incompatibilitate și conflict de interese. Din acest motiv, Mihai – Călin Precup, Ciprian Cătălin
Hojda și Victor Moraru au demisionat din funcțiile de președinte, respectiv vicepreședinți.
Comisia Europeană mai afirmă că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa. Acest minister, mai spune Comisia are în continuare restanțe aferente jaloanelor cererii de plată 2 din PNRR (achitată parțial de Bruxelles).
***
Urmărește-ne pe Google News
