luni

22 iulie, 2024

15 iunie, 2011

Aşa-zisa “reorganizare administrativ-teritorială a României” a generat ample discuţii mai mult sau mai puţin legate de subiect. În realitate, nimeni nu a stat să analizeze situaţia actuală şi să observe că soluţia avansată de preşedintele Traian Băsescu nu modifică mai nimic.

Pentru edificare, precizăm că nomenclatorul european al regiunilor prevede aşa numite trei niveluri, denumite NUTS 1, NUTS 2 şi NUTS 3, cu mărimi ale populaţiei plasate strict orientativ în intervalele 3 – 7 milioane locuitori, 800 mii – 3 milioane locuitori şi 150 mii – 800 mii locuitori.

România este deja împărţită potrivit acestor cerinţe europene după cum este prezentat în situaţia de mai jos, în conformitate cu Legea nr. 315/2004 privind dezvoltarea regională în România (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I-a, nr. 577 din 29 iunie 2004).


Codificarea actuală a teritoriului României conform nomenclatorului UE

RO1 Macroregiunea unu

RO11 Nord-Vest

RO111 Bihor County


RO112 Bistriţa-Năsăud County

RO113 Cluj County

RO114 Maramureş County

RO115 Satu Mare County

RO116 Sălaj County

RO12 Centru

RO121 Alba County

RO122 Braşov County

RO123 Covasna County

RO124 Harghita County

RO125 Mureş County

RO126 Sibiu County

 

RO2 Macroregiunea doi

RO21 Nord-Est

RO211 Bacău County

RO212 Botoşani County

RO213 Iaşi County

RO214 Neamţ County

RO215 Suceava County

RO216 Vaslui County

RO22 Sud-Est

RO221 Brăila County

RO222 Buzău County

RO223 Constanţa County

RO224 Galaţi County

RO225 Tulcea County

RO226 Vrancea County

 

RO3 Macroregiunea trei

RO31 Sud-Muntenia

RO311 Argeş County

RO312 Călăraşi County

RO313 Dâmboviţa County

RO314 Giurgiu County

RO315 Ialomiţa County

RO316 Prahova County

RO317 Teleorman County

RO32 Bucureşti-Ilfov

RO321 Bucureşti

RO322 Ilfov County

 

RO4 Macroregiunea patru

RO41 Sud-Vest Oltenia

RO411 Dolj County

RO412 Gorj County

RO413 Mehedinţi County

RO414 Olt County

RO415 Vâlcea County

RO42 Vest

RO421 Arad County

RO422 Caraş-Severin County

RO423 Hunedoara County

RO424 Timiş County

Singura problemă este că cele opt regiuni deja existente nu au personalitate juridică şi competenţele necesare derulării programelor cu asistenţă financiară europeană. Ceea ce ar urma să fie şi singura schimbare potrivit ideii de a nu mai interveni în graniţele judeţelor sau regiunilor.

Mult discutata desfiinţare a judeţelor este o aiureală de proporţii cosmice, în realitate acestea fiind consfinţite deja prin lege drept unităţi de rang NUTS 3. Care ar urma să primească şi competenţe specifice şi, tocmai de aceea, nu au cum să dispară pentru că le cere UE să existe.

Se observă uşor că judeţele României se încadrează foarte bine în intervalul european pentru nivelul de bază, 150 mii – 800 mii de locuitori, iar regiunile în intervalul 800 mii – 3 milioane locuitori. Din păcate unii politicieni sunt impotenţi în comunicare iar alţii nu vor să discute cu argumente raţionale.

De altfel, extremele europene pentru NUTS 2 sunt regiunea britanică Cornwall cu circa 530 mii locuitori şi cea italiană Lombardia cu aproape 10 milioane locuitori. Polonia, cu o populaţie aproape dublă faţă de noi are 16 voievodate, după ce proiectul iniţial prevedea 11 voievodate.

Aşa încât varianta UDMR cu 16 regiuni, adoptată tacit de Senat, este lipsită de suport logic, singura ei virtute fiind concentrarea administrativă a etnicilor maghiari, simultan cu separarea lor de români, pentru că şi acum sunt maghiarii sunt împreună în aceeaşi regiune Centru.

Practic, trebuie interpus, după model european, un nivel 2 între nivelul central şi nivelul local 3, nivelul 1 urmând să aibă o importanţă mai mult simbolică (ştia cineva că România este deja divizată în 4 NUTS 1 ?). Toată lupta se dă pe împărţeala prilejuită de schimbarea atribuţiilor şi bugetelor aferente.

Evident, cedarea parţială a unor prerogative de la nivelul judeţelor la nivelul regiunilor de dezvoltare a deranjat şi deranjează actuala stare de fapt, prin care o serie de potentaţi locali sunt de facto un gen de stăpâni feudali care taie şi spânzură pe moşia lor.

Cât priveşte costurile implicate, avem de-a face cu o altă bazaconie aruncată pe piaţă. Adaptarea nivelurilor teritoriale după model european trebuie oricum făcută. Costurile trebuie comparate între variantele de schimbare şi nu faţă de situaţia actuală, ce nu va putea fi păstrată.

Vă daţi seama ce ar însemna retrasarea de graniţe teritoriale şi redefinirea regiunilor. Oricum s-ar face, tot ar nemulţumi pe cineva şi tot ar aparea conflicte, cu consecinţele aferente. Cert este că actuala dispunere pe nivelurile central şi judeţean trebuie adusă la pretenţiile bugetare ale UE.

Ori, varianta cu opt regiuni deja constituite are avantajul minimumului de schimbare şi minimumului de costuri cu noile structuri. De la nivel central, reproşurile pot veni numai din partea celor care nu pot utiliza prilejul în alte scopuri decât cele strict economic-administrative.

Articole recomandate:

Etichete:

citește și

lasă un comentariu

2 răspunsuri

    1. Atentie la inductia incompleta intr-o situatie data. Un om care a facut numai greseli poate sa aiba dreptate iar unul care are dreptate in general poate gresi intr-un caz particular.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

2 răspunsuri

    1. Atentie la inductia incompleta intr-o situatie data. Un om care a facut numai greseli poate sa aiba dreptate iar unul care are dreptate in general poate gresi intr-un caz particular.

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

Sâmbătă seară ne-a trecut tuturor – nu numai lui Donald

Lucrăm momentan la conferința viitoare.

Îți trimitem cele mai noi evenimente pe e-mail pe măsură ce apar: