Deficitul bugetului general consolidat pe primele unsprezece luni din 2019 a fost mai mare cu circa 11 miliarde de lei faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut şi a urcat la peste 37 de miliarde lei (-3,56% din PIB-ul estimat oficial la 1.040,8 miliarde lei), potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor.
Deja, pragul de trei procente stabilit drept criteriu Maastricht pentru stabilitate a fost trecut (nota bene, în pofida rezultatului economic destul de bun, creșterea PIB fiind estimată la circa 4%).
De reținut, însă, bilanțul pe ultimele două luni ale anului, după schimbarea de guvern, arată mai slab decât în 2018 ( deși acolo este o discuție dacă nu s-a forțat încadrarea în deficitul permis) dar mai bine decât în 2016 și 2017.
Menționăm că deficitul pe 2019 a fost estimat la 4,43% din PIB, potrivit datelor comunicate la ultima rectificare pe anul în curs ( cu toate plățile efectuate pentru a aduce la zi execuția și a începe „curat” anul 2020). De unde rezultă că în decembrie se va mai adăuga un minus de 0,87% din PIB sau circa 9 miliarde de lei.
Revenind la primele unsprezece luni din anul 2019, trebuie subliniat că explicația exapndării deficitului peste limita permisă nu este localizată la rata de creştere a veniturilor bugetare (+10,7%, situată peste avansul, tot în termeni nominali al PIB, de 9,3% potrivit celor mai recente date disponibile). Explicația rezidă în majorarea imprudentă (+13,5%) a cheltuielilor pe motive populist-electorale.
Raportat la PIB, încasările pe primele unsprezece luni au crescut la 27,8%, peste cele 27,5% în aceeași perioadă a lui 2018. Efectul celor 0,3 puncte procentuale în plus a fost anulat de creșterea de patru ori mai mare a cheltuielilor, de la 30,2% din PIB la 31,4% din PIB a cheltuielilor, adică 1,2 puncte procentuale în minus.
Încasările din TVA și accize, avans sub media generală
Datele din bugetul general consolidat arată un nivel al deficitului bugetului de stat de -3,34% din PIB, după ce încasările din TVA și accize au crescut sub media generală (9,9% și, respectiv, 9,8% față de 10,7%). La impozitul pe profit figurează o creștere de 12,5% iar la contribuțiile de asigurări una și mai mare, de 14,2%, dar la impozitul pe salarii și venit am înregistrat doar un bizar +4,3%, având în vedere majorarea substanțială a veniturilor populației.
De subliniat deficitele la care au ajuns bugetele de asigurări sociale și de sănătate, care însumate au ajuns la aproape șase miliarde de lei. Din cauza cotelor prea mici de impozite aplicate pentru aceste domenii în raport cu necesitățile, acești bani vor trebui acoperiți prin transferuri de la bugetul de stat în ultima lună a anului.
Avansul cheltuielilor: personal + 40%, protecția socială – 15% raportat la media generală
După o majorare de 19,1%, cheltuielile de personal la 11 luni au urcat la 9% din PIB comparativ cu 8,2% în aceeați perioadă din 2018 iar ritmul lor de creștere a depășit cu 40% avansul general. Pe partea de asistență socială, în pofida indexării punctului de pensie de la 1 septembrie, majorarea sumelor alocate a rămas semnificativ (-15%) sub același avans general.
De reținut majorarea cu 10,7% a sumelor achitate în contul participării la proiectele cu finanțare externă nerambursabilă și avansul pe segmentul de cheltuieli de capital (+20,7%, dar în pierdere evidentă de viteză în raport cu rezultatul de peste +30% consemnat după primele trei trimestre ale anului).
În fine, element pozitiv, plăţile de dobânzi după primele unsprezece luni ale anului au scăzut semnificativ (-5,5%) sub suma consemnată în aceeași perioadă a anului trecut. Asta deși s-a înregistrat pe parcursul lui 2019 o creștere a datoriei publice cu circa 8,4 miliarde de euro, dintre care aproximativ două treimi pe termen mediu și lung.
