fbpx

La obiect

România importă aproape jumătate din resursele energetice primare de care are nevoie. Deficitul de gaze crește cel mai mult

Importurile de resurse energetice primare, de aproape 8,845 milioane de tone echivalent petrol (tep), au acoperit aproape 45% din totalul resurselor de energie primară consumate… Mai mult

13.09.2021

La obiect

Creșterea puterii de cumpărare aterizează – Educația a coborât spre minus15%

Câștigul salarial mediu brut din luna iulie 2021 a fost de 5.780 lei, cu 1 (un) leu mai mult față de luna precedentă, potrivit datelor… Mai mult

12.09.2021

La obiect

Deficitul comercial se întoarce peste pragul de 2 mld. euro/lună. Plusul din sectorul auto se topește

Deficitul comercial al României a depășit din nou pragul de 2 miliarde euro pe lună în iulie 2021, potrivit datelor comunicate de INS. Minusul consemnat… Mai mult

09.09.2021

La obiect

Economiștii: Criza politică potențează cauzele deprecierii leului, pe fondul dezechilibrelor financiare acumulate ale României

Leul este singura monedă din Europa Centrală și de Est care s-a depreciat de la începutul anului, pe când piețele nu luau în calcul criza… Mai mult

08.09.2021

16 state membre cu PNRR-uri aprobate înainte de vacanța de vară. Ce se întâmplă cu planul României

de Victor Bratu , 26.7.2021

Miniștrii de Finanțe din UE au aprobat luni, în cadrul unei reuniuni organizate în sistem videoconferință, planurile naționale de relansare depuse de Croația, Cipru, Lituania și Slovenia.

După decizia de luni, 16 state membre au PNRR-uri aprobate și de Comisie și de Consiliu.
La data de 13 iulie au fost  aprobate planurile depuse de Austria, Belgia, Danemarca, Franța, Germania, Grecia, Italia, Letonia, Luxemburg, Portugalia, Slovacia și Spania.

Aceste 16 state pot începe deja să-și pună în aplicare planurile și, mai ales, să deconteze la Comisie primele cheltuieli.
De precizat, din lista de mai sus, cele 12 state cu PNRR-uri aprobate pe 13 iulie au primit inclusiv prefinanțări – un avans de 13% din suma totală solicitată (granturi și credite) și aprobată de Comisie.

Deocamdată, procedura aprobării PNRR-urilor se suspendă pentru aproape 6 săptămâni: Conferința de luni a fost ultima trecută în calendarul Consiliului, Eurogroup urmând să reînceapă munca pe 10 septembrie, având deja planificate discuțiile pentru aprobarea planurilor de relansare prezentate de Irlanda și de Cehia.

Tot după vacanță, în septembrie, Comisia va aproba planurile Estoniei, Finlandei, Maltei și Suediei, cele 4 documente urmând să fie validate și în Consiliu.

Problemele documentului românesc

În septembrie urmează să expire și termenul pentru analiza în Comisie a planului transmis de România.

Ministrul Cristian Ghinea a asigurat joi, săptămâna trecută, că planul românesc va fi cu siguranță aprobat, iar anul acesta vor intra în țară 1,9 miliarde de euro, avansuri, prin PNRR.

„În septembrie aprobă Comisia, în octombrie aprobă Consiliul, imediat vine prefinanţarea în ţară”, a precizat ministrul Ghinea.

Ministrul Ghinea nu a explicat de ce e vorba de 1,9 miliarde euro – în mod normal, dacă nimic nu s-a schimbat în ceea ce privește decizia de a utiliza întreaga sumă pusă la dispoziția României, adică 29,2 miliarde, România ar fi trebuit să primească un avans de aproape 4 miliarde euro.

Cifra avansată de Cristian Ghinea are doar 2 posibile explicații:

  • Fie e vorba de capacitatea Comisiei Europene de a atrage fonduri din piața internațională, iar avansul va fi plătit în tranșe
  • Fie ambiția de a atrage întreaga sumă alocată României a fost revizuită

O altă neclaritate: nu a fost comunicat public până în prezent mecanismul de decizie al componentei din care se finanțează un proiect conținut din PNRR: din partea de grant, sau din partea de credit

În condițiile în care ministrul Ghinea a mai anunțat că a decis să secretizeze conținutul negocierilor cu Comisia Europeană publicul nu poate afla cum se modifică PNRR în timpul discuțiilor. Este de așteptat ca forma aprobată a PNRR să fie totuși prezentată public integral după finalizarea negocierilor, așa cum s-a întâmplat și la momentul în care documentul a fost depus oficial la Bruxelles.

După acel moment, Comisia și guvernul au început procesul de clarificare a proiectelor care compun PNRR, proces care aduce schimbări în planurile românești.

Neclaritățile politice interne întârzie o variantă finală a planurilor din 2 state

Singurele state membre care nu au depus nici până la această dată un plan național de relansare sunt Bulgaria și Țările de Jos. Cauzele întârzierilor țin de politica internă a celor 2 state.

Comisia Europeană stabilise inițial că în perioada iunie-iulie va analiza toate planurile naționale de relansare, deci se aștepta ca cei 27 să depună documentele până la sfârșitul lunii mai.

Sofia a anunțat Comisia că va depăși acest termen-limtă și a cerut o extindere a calendarului de aprobare. Deși structurat pe doar 4 piloni, planul discutat inițial informal de Bulgaria cu Comisia Europeană are destule neclarități. Acestea nu au fost încă rezolvate din cauza faptului că alegerile parlamentare nu au adus un câștigător detașat, un nou guvern nu este încă instalat, iar cabinetul interimar a ezitat, oarecum explicabil, să își asume respunsabilitatea depunerii oficiale.

În cazul Țărilor de Jos, planul întârzie din cauză că partidele care formează coaliția de guvernare încă nu au finalizat negocierile pe componentele și alocările acestui plan, căruia Comisia Europeană i-a alocat 6 miliarde euro.

Problemele Ungariei și Poloniei

În suspensie rămâne finalizarea procedurii pentru 2 planuri naționale: cel al Ungariei și cel al Poloniei.

Oficial, Bruxelles-ul ”caută clarificări” ale anumitor componente ale planului Ungariei, dar nu a comunicat public până acum ce reproșează documentului depus de Budapesta.

Politico a scris că guvernului maghiar i s-a transmis că nu este mulțumit de amploarea măsurilor anticorupție cuprinse în planul național de relansar. Principala nemulțumire, neexprimată însă oficial, dar atârnând greu în decizia de amânare a aprobării planului maghiar, este legată de recentele acțiuni anti-LGTB ale Guvernului de la Budapesta.

Premierul Viktor Orban a anunțat la radio că indiferent de decizia Comisiei va începe implementarea planului național urmând ca banii să fie ulterior decontați de la Comisie, când planul va fi aprobat. Ungaria a solicitat aproape 7 miliarde euro granturi prin planul național.

”Banii sunt ai noștri. Sigur, pot să îi întârzie, dar  Comisia nu poate să ni-i refuze, asta e clar”, a afirmat vineri premierul Ungariei. Viktor Orban a asigurat că, în varianta improbabilă în care Comisia nu va aproba planul maghiar, toate proiectele vor fi decontate din bugetul național.

În ceea ce privește planul polonez, disputa cu Varșovia este legată de lipsa garanțiilor independenței sistemului judiciar, care pune în pericol aprobarea celor aproape 36 miliarde euro pe care le poate accesa Polonia.

Față de planul polonez Bruxelles mai are obiecții legate de obiectivele tranziției energetice și mediu.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 26.7.2021

Lăsați un comentariu


Stiri

Guvernatorul BNR: sectorul guvernamental crează tot deficitul extern

Razvan Diaconu

Sectorul guvernamental este cel care creează deficitul extern în totalitate, a declarat vineri guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu. Remarca a fost făcută, potrivit… Mai mult

Europa

Guvernul britanic ar putea apela la șoferii din armată ca să acopere criza din transportul de marfă

Iulian Soare

Ministerul Transporturilor din Marea Britanie ar putea apela la şoferii din cadrul forţelor armate pentru transporturile civile de marfă, ca să acopere lipsa celor din… Mai mult

Europa

Ursula von der Leyen prezintă luni, la București, evaluarea Comisiei pe PNRR

Razvan Diaconu

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se întâlneşte luni, la Bucureşti, cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierul Florin Cîţu, a anunţat vineri Reprezentanța… Mai mult

Europa

Milionarii germani își mută banii în Elveția temându-se că stânga va câștiga alegerile de duminică

Razvan Diaconu

O posibilă victorie a stângii la alegerile care vor avea loc duminică în Germania i-a speriat pe milionarii din această ţară care vor să îşi… Mai mult

Stiri

CGMB a aprobat rectificarea bugetară: 200 de milioane de lei pentru transportul în comun, 110 milioane la ajutoare sociale

Vladimir Ionescu

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect de rectificare bugetară, potrivit căruia subvenţiile pentru transportul în comun cresc cu… Mai mult

Europa

Producția de îngrășăminte chimice scade în Europa din cauza scumpirii gazelor

Adrian N Ionescu

Scumpirea gazelor începe să provoace sincope majore industriei europene, care abia începuse să-și revină din șocul coronavirus. Industria chimică și în special companiile de îngrăşăminte… Mai mult

Europa

Italia anunță măsuri de 3 miliarde de euro pentru micșorarea facturilor la energie

Vladimir Ionescu

Premierul Mario Draghi a anunțat măsuri în valoare de trei miliarde de euro pentru a micșora facturile la gaz și electricitate ale italienilor, transmite Euractiv.… Mai mult