Liderii din douăsprezece state europene, între care România, Germania, Franța, Polonia și statele nordice și baltice, au cerut Uniunii Europene să își asume un rol mult mai strategic și proactiv în Arctica, pe fondul intensificării activității militare ruse, al creșterii interesului Chinei pentru regiune și al transformării accelerate a Arcticii într-un spațiu-cheie pentru securitatea europeană.
Apelul a fost formulat într-o declarație comună adoptată după Summitul European pentru Arctica de la Rovaniemi, în Finlanda.
Semnatarii cer investiții mai mari în mobilitate militară, conectivitate transfrontalieră, infrastructură cu dublă utilizare, tehnologii satelitare și protecția infrastructurii critice terestre și maritime, precum și consolidarea capacităților de monitorizare, analiză și răspuns la amenințări hibride. Documentul subliniază că securitatea Arcticii trebuie abordată colectiv și legată de apărarea Flancului Estic, în condițiile în care Rusia este descrisă drept o amenințare semnificativă și pe termen lung pentru securitatea euroatlantică.
Bruxelles-ul va prezenta în octombrie o nouă strategie pentru Arctica, „cu securitatea în centrul său” – Kaja Kallas: Regiunea face deja parte din arhitectura de securitate a Europei
Reuniunea a vizat în special definirea unui rol mai ambițios al UE în securitatea și dezvoltarea economică a regiunii arctice, în contextul în care zona Arcticii a crescut în importanță atât din perspectiva securității europene (solicitările SUA pentru vânzarea Groenlandei), cât și din perspectiva competiției pentru dezvoltarea unor lanțuri proprii de aprovizionare cu resurse naturale, unde dependența de import reprezintă un risc. În același timp, zona Arcticii este epicentrul dezvoltării unor noi rute maritime, dar și a unor infrastructuri critice în următoarele decenii, odată cu dezvoltarea economică a regiunii.
Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a avertizat că UE trebuie să rămână „vigilentă” în fața activității militare tot mai intense a Rusiei în Arctica și a interesului în creștere al Chinei. Bruxelles-ul urmează să prezinte în octombrie o nouă strategie pentru Arctica, „cu securitatea în centrul său”, Kallas subliniind că regiunea face deja parte din arhitectura de securitate a Europei.
Declarația insistă și asupra dimensiunii economice: Arctica este văzută ca un spațiu cu potențial pentru materii prime critice, tehnologii spațiale, noi rute maritime, conectivitate și energie. În paralel, UE încearcă să își consolideze prezența în Groenlanda, într-un context în care și Statele Unite, sub Donald Trump, și-au reafirmat interesul strategic pentru insulă.
Declarație comună a Finlandei, Danemarcei, Estoniei, Franței, Greciei, Germaniei, Letoniei, Lituaniei, Țărilor de Jos, Poloniei, României și Suediei
Prezentăm mai jos declarația comună a Summitului Arctic de la Rovaniemi, Finlanda, adoptată de 12 țări, printre care și România:
„Regiunea arctică trece printr-o transformare rapidă și de amploare, cu implicații tot mai importante pentru securitatea și stabilitatea Europei. Intensificarea competiției dintre marile puteri, consecințele războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, interesul tot mai mare al Chinei pentru regiune din perspectiva politicii de securitate, precum și efectele accelerate și severe ale schimbărilor climatice remodelează mediul strategic al Arcticii.
Noi, în calitate de lideri ai Uniunii Europene și ai statelor noastre, recunoaștem importanța strategică a regiunii arctice pentru securitatea europeană și globală. Subliniem că teritoriile europene din Arctica sunt parte integrantă a Uniunii Europene, cuprinzând atât zone terestre, cât și maritime și incluzând o lungă frontieră externă a UE cu Rusia.
Securitatea în Arctica trebuie asigurată în mod colectiv. Ne exprimăm angajamentul comun pentru menținerea Arcticii ca regiune a păcii, stabilității și cooperării constructive, întemeiate pe dreptul internațional, inclusiv pe inviolabilitatea frontierelor și respectarea integrității teritoriale, pe guvernanța multilaterală, precum și pe dreptul mării.
Subliniem importanța consolidării rezilienței, printr-o abordare de securitate care implică întreaga societate, și a asigurării faptului că intensificarea competiției strategice nu subminează stabilitatea regiunii.
Constatăm cu profundă îngrijorare amenințarea semnificativă și pe termen lung pe care Rusia o reprezintă pentru securitatea euroatlantică. Ambițiile Rusiei de a-și spori influența în Arctica, combinate cu ostilitatea sa față de Europa, inclusiv cu intensificarea activităților hibride, evidențiază necesitatea consolidării politicii UE pentru Arctica.
Așteptăm viitoarea Comunicare comună a Comisiei Europene și a Înaltului Reprezentant privind o Arctică rezilientă, sigură și pașnică.
Solicităm Uniunii Europene să își asume un rol mai strategic și mai proactiv în Arctica europeană și ne angajăm să consolidăm implicarea Uniunii în regiune într-o manieră coerentă și orientată spre viitor, cu resurse adecvate și în concordanță cu realitățile geopolitice în schimbare.
Suntem de acord că UE trebuie să își intensifice acțiunile pentru promovarea stabilității, dezvoltării durabile și prosperității, protejându-și în același timp interesele. Prin politicile, programele și statele sale membre, Uniunea contribuie în mod semnificativ la securitatea, dezvoltarea economică, cercetarea și inovarea, precum și la protecția mediului în regiune.
În acest context, salutăm pachetul de parteneriat UE-Groenlanda, în valoare de 200 de milioane de euro, anunțat recent.
Uniunea Europeană ar trebui să își consolideze poziția în Arctica, inclusiv prin sporirea gradului de pregătire. Acest lucru trebuie realizat, între altele, prin întărirea capacităților statelor membre de monitorizare și analiză, prin creșterea gradului de conștientizare a situației din domeniul maritim, prin utilizarea capabilităților spațiale ale statelor membre ale UE și prin îmbunătățirea schimbului de informații, în vederea obținerii unei imagini integrate la nivelul Uniunii.
UE și statele sale membre ar trebui să promoveze și să valorifice oportunitățile economice, în beneficiul în special al celor care trăiesc în regiune, întrucât Arctica oferă potențial pentru creștere durabilă și competitivitate în domenii precum materiile prime critice, tehnologiile spațiale, transportul maritim arctic și intercontinental, conectivitatea și turismul.
Subliniem necesitatea creșterii investițiilor în mobilitatea militară, conectivitatea transfrontalieră și infrastructura necesară în regiunile cele mai nordice ale UE.
Abordarea unor nevoi critice și urgente, precum conexiunile de transport, conectivitatea digitală și tehnologiile și serviciile prin satelit, precum și consolidarea capacităților statelor membre de a răspunde amenințărilor hibride sunt esențiale pentru securitatea și apărarea europeană, inclusiv de-a lungul Flancului Estic.
Pe măsură ce Arctica devine mai accesibilă, UE și statele sale membre ar trebui să acorde atenție și capacității de a opera în regiune, inclusiv asigurării unor capabilități de navigație sigure și securizate în condiții arctice.
Dezvoltarea infrastructurii cu dublă utilizare și protejarea infrastructurilor critice, atât pe uscat, cât și pe mare, ar trebui să constituie priorități transversale importante în regiunile arctice.
Subliniem că dezvoltarea durabilă și protejarea mediului și ecosistemelor fragile ale Arcticii trebuie să rămână în centrul politicilor pentru regiune.
Tranziția către energie curată, gestionarea responsabilă și durabilă a resurselor naturale, implicarea populațiilor indigene din Arctica și a comunităților locale, precum și investițiile în activități economice sustenabile sunt esențiale pentru asigurarea stabilității și prosperității pe termen lung în regiune.
Resursele arctice exploatate în mod durabil și responsabil pot contribui la consolidarea securității aprovizionării cu materii prime critice.
Subliniem valoarea cercetării științifice în Arctica și a cooperării academice și științifice internaționale, inclusiv cu state care nu fac parte din regiunea arctică, ca bază pentru o guvernanță responsabilă și fundamentată pe cunoaștere a regiunii, precum și importanța acesteia pentru înțelegerea schimbărilor climatice la nivel global.
Ne reafirmăm angajamentul de a proteja drepturile, mijloacele de trai și culturile populațiilor indigene și de a asigura participarea lor efectivă la procesele decizionale care afectează regiunea arctică, în conformitate cu Declarația Națiunilor Unite privind drepturile popoarelor indigene.
Subliniem importanța unei coordonări și cooperări strânse între UE, statele membre și partenerii care împărtășesc aceleași valori și obiective.
Cooperarea și complementaritatea, în special cu mecanismele NATO de descurajare și apărare, precum și cu alte organizații internaționale și parteneri, vor rămâne esențiale pentru asigurarea unor eforturi coerente în domeniul securității și pentru consolidarea rezilienței.
Subliniem că Arctica are o importanță strategică pentru securitatea și prosperitatea euroatlantică și, în consecință, solicităm o implicare mai puternică a UE și investiții sporite, precum și acțiuni concrete și cuprinzătoare pentru protejarea intereselor și valorilor noastre, garantarea stabilității și rezilienței și protejarea guvernanței bazate pe reguli în regiune”.
(Citește și: „Drumul Mătăsii” trece pe la Polul Nord: China ocolește punctele de blocaj ale transportului maritim prin Arctica)
(Citește și: Rusia își redesenează harta rutelor maritime prin Arctica)
(Citește și: Nicușor Dan participă la summitul Arcticii de la Rovaniemi, alături de Merz și Tusk: va prezenta viziunea României privind securitatea „de la Arctica la Marea Neagră”. UE vrea un rol mai ambițios în regiune)
(Citește și: Norvegia va explora în zona Arctică pentru noi zăcăminte de petrol și gaze în ciuda opoziției Uniunii Europene)
***
Urmărește-ne pe Google News
