Unsprezece state membre ale Uniunii Europene cer reducerea posibilității ca un singur stat să blocheze deciziile de politică externă ale blocului comunitar și susțin analizarea trecerii de la unanimitate la votul cu majoritate calificată, potrivit Euronews.
Austria, Danemarca, Belgia, Finlanda, Franța, Germania, Luxemburg, Țările de Jos, România, Spania și Suedia au semnat o scrisoare adresată Înaltului Reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în care susțin o reformă a procesului decizional european.
„Cultura consensului din cadrul Uniunii este o sursă importantă a legitimității sale”, afirmă cele 11 state, subliniind însă că aceasta trebuie să favorizeze acțiunea comună și nu să o împiedice. „Altfel vom avea legitimitate, dar nu și forță”, se arată în scrisoare.
Inițiativa este susținută în special de Germania, cel mai mare stat membru al UE, care promovează de mai mult timp reformarea mecanismului de decizie în politica externă.
Semnatarii avertizează că mediul internațional s-a schimbat fundamental, pe fondul intensificării competiției strategice, al instabilității geopolitice și al încercărilor de subminare a ordinii internaționale bazate pe reguli. În opinia lor, capacitatea UE de a-și apăra interesele și valorile depinde de posibilitatea de a-și mobiliza rapid și eficient resursele politice, economice și diplomatice.
În prezent, majoritatea deciziilor de politică externă ale UE necesită unanimitatea celor 27 de state membre. În consecință, un singur guvern poate bloca sau întârzia o decizie susținută de celelalte state.
Problema a devenit deosebit de vizibilă în timpul guvernării lui Viktor Orbán în Ungaria, care și-a folosit în mod repetat dreptul de veto pentru a obține concesii în negocierile europene. Un exemplu recent a fost blocarea unui împrumut de 90 de miliarde de euro destinat Ucrainei, în contextul unei dispute separate privind conducta de petrol Drujba.
Cele cinci principii propuse
Cele 11 state propun cinci direcții pentru îmbunătățirea procesului de decizie în politica externă a UE.
Acestea solicită respectarea principiilor cooperării loiale și solidarității reciproce, precum și o utilizare mai frecventă a abținerii constructive, prin care un stat se poate abține fără să împiedice adoptarea unei decizii de către celelalte state.
De asemenea, semnatarii cer ca deciziile de politică externă să nu fie condiționate de probleme „care nu au legătură substanțială” între ele.
Un alt obiectiv este analizarea posibilității de a utiliza prevederile existente în tratatele UE pentru trecerea de la unanimitate la majoritate calificată.
În același timp, statele membre care se opun unei asemenea schimbări ar trebui să prezinte „motive vitale fundamentate” pentru poziția lor.
„Cadrul juridic pentru toate cele cinci principii există deja. Depinde exclusiv de noi să le punem în aplicare”, afirmă semnatarii.
„Clauza de trecere”
Una dintre opțiunile analizate este activarea așa-numitei „clauze de trecere”, prevăzută de articolul 31 din Tratatul privind Uniunea Europeană. Mecanismul ar permite, în anumite condiții, trecerea de la unanimitate la majoritate calificată fără modificarea tratatelor. Schimbarea ar putea fi aplicată gradual și de la caz la caz, nu neapărat tuturor deciziilor de politică externă.
Susținătorii reformei afirmă că majoritatea calificată ar accelera procesul decizional și ar reduce posibilitatea unor blocaje. Statele mai mici se tem însă că renunțarea la unanimitate le-ar diminua capacitatea de a-și proteja interesele în fața statelor membre mai mari.
Propunerea este considerată dificil de pus în aplicare deoarece activarea clauzei pasarelă necesită, la rândul său, unanimitatea statelor membre. Astfel, statele care se opun reformei ar putea bloca chiar mecanismul destinat eliminării dreptului de veto.
Cele 11 state susțin, în acest context, organizarea unor consultări pentru soluționarea eventualelor dispute și identificarea unor compromisuri.
Inițiativa privind reforma politicii externe a UE a câștigat teren după schimbarea politică din Ungaria și este privită de unele capitale drept o oportunitate pentru modificarea regulilor de vot.
În paralel, Germania și Franța au propus consolidarea rolului lui Kaja Kallas în domeniul politicii externe, dar sub supravegherea directă a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
(Citește și: ”Ungaria și-a ridicat veto-ul împotriva aderării Ucrainei la UE. Kievul și Chișinăul încep luna aceasta negocierile formale”)
***
Urmărește-ne pe Google News
