miercuri

19 ianuarie, 2022

”Legea Roșia Montană”/ Președintele Academiei – Proiectul nu este acceptabil în forma actuală

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

4 octombrie, 2013

Preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, a declarat, vineri, în faţa Comisiei parlamentare, că proiectul Roșia Montană nu este acceptabil „în forma actuală”, transmite MEDIAFAX.

Academia Română nu este împotriva valorificării resurselor naturale ale României, inclusiv prin minerit, dar consideră că aceasta trebuie să se facă în mod inteligent, prioritar fiind interesul naţional, a spus Ionel Haiduc.

Redevență mică

„Înţelegem prin valorificare inteligentă definirea a trei condiţii: beneficiul ţării să fie maxim, efectele negative asupra mediului să fie minime şi să se respecte principiile dezvoltării durabile”, a arătat Haiduc.


Academia consideră că „o redevenţă de 6 la sută este puţin” şi că un asemenea beneficiu este limitat.

În România ar fi necesar să se aplice procedeul aplicat în ţările arabe la petrol şi într-o serie de ţări asiatice la petrol şi la minerale, la metale, unde s-a optat pentru o variantă bazată pe contracte de împărţire a producţiei.

„Acestea se bazează pe faptul că resursa este proprietatea statului respectiv, a ţării respective, care este şi proprietarul producţiei extrase. Atunci, din producţia extrasă, operatorul primeşte o parte care acoperă cheltuieli de investiţie, cheltuielile de operare şi un profit rezonabil. În cazul petrolului se ajunge până la 80 la sută, partea ce revine statului proprietar. Oare ţările arabe ar fi atât de bogate dacă ar da petrolul cu 6 la sută redevenţe?”, a spus academicianul.

Doar exploatare în galerii

În opinia Academiei, ar trebui să fie aprobate numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii.


„Considerăm că dacă exploatarea se face în galerii subterane şi nu în carieră deschisă, nu este afectat mediul înconjurător, nu este mutilat peisajul şi nu se pune în pericol patrimoniul construit sau arhitectonic sau de altă natură. Ar trebui aprobate, considerăm, numai acele proiecte care fac exloatarea în galerii”, a explicat Ionel Haiduc.

„Considerăm că este necesară folosirea unei tehnologii prietenoase pentru mediu, adică, în cazul de faţă, fără cianuri”, a declarat președintele Acadameiei, adăugând că în prezent există tehnologii fără cianură.

Îți mulțumim că citești cursdeguvernare.
Abonează-te la newsletter aici.

El a dat ca exemplu faptul că o firmă americană de cercetare a lansat un procedeu fără cianură, prietenos faţă de mediu, în care efectul economic este comparabil cu al cianurii, iar gradul de extracţie ar fi comparabil sau chiar mai bun.

Locuri de mună puține

„Se prevede în proiect că în perioada de construcţie vor fi 2.000 de locuri de muncă sau 2.200. Această perioadă de construcţie durează doi ani. Ce se întâmplă cu locurile de muncă care dispar după doi ani când perioada operaţională va consuma între 500, în primele variante, sau 900 în ultima variantă propusă de locuri de muncă. (…) Durata proiectului este prevăzută pe 20 de ani, în care se epuizează zăcământul şi locuitorii care au funcţionat în această perioadă rămân şi ei fără locuri de muncă într-o zonă în care nu mai există nicio resursă, plus reputaţia proastă că s-a folosit cianură şi asta va îndepărta orice potenţial turist care ar veni să vadă această zonă”, a mai susţinut Ionel Haiduc.

Share on facebook
Share on twitter
Share on linkedin
Share on pocket

citește și

lasă un comentariu

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

toate comentariile

Faci un comentariu sau dai un răspuns?

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

articole categorie

Citește și:

 ”Nu știm ce și unde vom fi atunci: dar timp de 25 de ani, această publicație trimestrială (format A4, peste 200 de pagini într-o realizare premium) va...

rrr