fbpx

Analiză

Finanțarea deficitului bugetar: Cât mai trebuie să împrumute România și de unde. Statul găsește bani tot mai greu

Statul începe să întâmpine dificultăți în finanțarea deficitului bugetar, datoria publică va depăși cât de curând pragul de 50% din PIB, reiese din datele consultate… Mai mult

20.07.2021

Just Business

Radiografia creditării corporate: Comerțul răstoarnă ierarhia creditării – construcțiile și serviciile au profitat cel mai mult de dobânzile mici și de programele guvernamentale

Cele mai mari creșteri ale creditelor au fost înregistrate anul trecut de companiile din construcții și comerț. Au urmat cele din servicii, pe seama telecomunicațiilor… Mai mult

20.07.2021

Europa

Anacronismele României: Mari capacități de energie regenerabilă, emisii scăzute de CO2, dar economie incoerentă

Ponderea mai mare a producției de energie regenerabilă în România și emisiile mai scăzute de CO2, față de mediile UE, ascund anumite deficiențe ale sistemului… Mai mult

19.07.2021

La obiect

Noua țintă a României de reducere a emisiilor de gaze de seră ajunge la 12% în transporturi, clădiri și agricultură – Proiect

România are cea mai mare reducere a emisiilor totale de GES dintre membrele UE, mai ales ca urmare a dezagregării industriei și mai ales a… Mai mult

19.07.2021

“Hicleniile boierilor” pe linia Fanar – Bruxelles

de Theophyle 1.2.2013

Una din intrebarile pe care un sociolog sau un istoric modern le-ar putea pune ar fi: daca Romania, cu istoria ei zbuciumata si cu o societatea eterogena cu mari distante in gandirea colectiva, poate evolua intr-o democratie tipic occidentala. Raspunsul normal ar trebuie sa fie afirmativ. Cred ca sunt putini romani care si-ar dori ALT regim politic. Aceasta este teoria. In practica lucrurile difera si difera dramatic. Democratia vazuta la Bucuresti difera de cea vazuta de Romania “profunda,” in satele si oraselele de provincie ale Romaniei, unde primarul, popa, seful de post si bogatul statului sunt guvernantii adevarati ai locului.

Nu sunt un mare adept al istoriei profesate de Nicolae Iorga, bineinteles recunoscand rolul lui de patriarh al culturii române si totusi în istoria scrisa de Iorga, mai mult romantica decat factuala, gasim (in cele zece volume ale “Istoriei românilor”) cam 200-300 de cazuri care pot fi considerate arhaic hiclenie sau turcizat hainlâc, pe limba noastra cea de toate zilele – tradare. Personal am reusit sa numar aproape dublu. Bineinteles tradarile mentionate se refera la tradarile politice si nu au nimic in comun cu tradarile aproape zilnice pe care le simtim cu totii in vietile noastre cotidiene. De cele mai multe ori aceste “hiclenii” sunt de ordin minor, tradari in asteptari sau in fapte, toate sunt durereroase chiar daca credem de fiecare data ca ne-am imunizat. Durerea sufletului nu cunoaste “doftoreala”.

Intrigile, comploturile, alianţele contra lui Vodă, ca şi trădarea făţişă la vreme de război cădeau toate sub incidenţa hicleniei. Hiclenia se pedepsea cu moartea, mai rar cu surghiunul şi întotdeauna cu exproprierea, în ciuda faptului că nici pravilele şi nici obiceiul pământului nu prevedeau că pentru vina cuiva ar răspunde penal membrii familiei vinovatului. Acuzaţia de hiclenie era ca o pecete pe toţi membrii masculini ai familiei pentru mai multe generaţii, mai ales atunci când ea se referea la un furt din veniturile domneşti. Numai pentru perioada 1430-1600, a fost un număr de 112 stăpâniri funciare confiscate de domnii Ţării Româneşti pentru hiclenie.

In Moldova, au fost putin mai multe, 135. Vedeti voi ce eficiente erau comisiile ANI pe acele timpuri.

O mica incursiune in istoria Romaniei ne dezvaluie adevaruri ascunse de istoriografia nationalista a secolului al XIX-lea sau de cea comunista a secolului al XX-lea. Suntem mandri ca Romania nu a fost niciodata paşalâc otoman si ca de fapt am doar am plătit tribut Sublimei Porţi, mandrie justificata in unele perioade si inutila insa majoritatea timpului. Istoriografia otomana ne dezvaluie imposibilitatea lor de a-si incasa tributul, care era strans si delapidat aproape total in drumul spre Stambul . Nesupunerea principilor pământeni si pactizarea cu Imperiul Rus sau cel al Habsburgilor nu au fost atat de suparatoare pe cat au fost intrigile si pârele infinite ale boierilor pământeni, care supralicitau birul pentru asigurarea influentei si promovarea intereselor mai intotdeauna antinationale.

Guvernarea fanariota a fost rezultatul tradarilor boierilor locali si nu o idee pe care turcii au nascocit-o de “florile marului”, ci pur si simplu un “antidot” la tradarile boierilor pământeni care se tradau intre ei, tradau poporul si pana la urma isi schimbau si stapanii “sponsori.”

Au fost fanariotii atat de rai? In nici un caz. O mare parte din ei au avut un rol benefic in modernizarea principatelor; Constantin Mavrocordat a abolit iobăgia în 1746 în Muntenia şi în 1749 în Moldova; Alexandru Ipsilanti a încercat să reformeze legislaţia şi să introducă salarizarea funcţionarilor publici, într-un efort de stopare a folosirii din fondurile publice a unor sume exagerate pentru întreţinerea administratorilor – greci sau pământeni – în condiţiile în care, în acea perioadă, se ajunsese să fie mai profitabil să deţii o funcţie oarecare decât să ai moşii.

Întroducerea codului de legi relativ modern al lui Ipsilanti, Pravilniceasca condică a fost primită cu rezistenţă îndârjită de boieri. Încercările de reformă ale domnitorilor se loveau de cele mai multe ori de coruptia generalizata si de interesele de grup ale boierilor din Divan. Documentele timpului arată că în jur de 80% dintre cei care ocupau un loc în Divan erau membri ai familiilor vechi boiereşti româneşti. Boierii locali încercau să păstreze neschimbate orânduielile economice şi sociale vechi, care le erau favorabile, împotrivindu-se unor reforme precum cea a lui Alexandru Ipsilanti sau al lui Constantin Mavrocordat, făcând în plus presiuni pentru diferite scutiri de taxe şi impozite.

Majoritatea politicienilor de ieri, azi si din totdeauna, si-au facut profesie de credinta prin tradarile lor.Intre ei, toti pe noi si de multe ori si interesele natiunii din care face parte si a statului in care traiesc. La nivel personal asteptarile noastre zilnice sunt tradate cu o nonsalanţa dureroasa. Sunt tradarile astea hiclenii? Si cine nu ne-ar trada decat cei apropiati sau cei in care am avut incredere perioade indelungate, mai mult sau mai putin. Consecinta principala al tradarilor a fost si este neincrederea, suspiciunea si pana la urma ce urmeaza, un nihilism aproape total fata de institutii si de oameni.

Din nefericire, neincrederea genereaza ca individualul din noi nu poate concepe o supravietuire comuna si tendinta de a aranja “evadarea personala”. Individul din noi incearca sa se modeleze in felul in care poate sa-si “aranjeze treburile.” Restul le stim cu totii, reguli exista pentru a fi ocolite. O recunoastem, ne plangem, injuram, ne blestemam soarta sau poporul din care facem parte. Problema este ca poporul asta suntem NOI!

Am incercat acest mic demers istoric de sfarsit de saptamana pentru a arata cat de putin s-au schimbat lucrurile in profunzimea lor. Interesele de grup sau, daca doriti, modernele grupuri de interese difera profund de cele de atunci? Este atat de diferit divanul lui Alexandru Ipsilanti de parlamentul zilelor noaste? Probabil ca da, dar nu in profunzimile gandirii acestor parlamentari.

Avem noi nevoie de Fanar pentru a progresa? A devenit Uniunea Europeana un Fanar modern ? Multe intrebari, putine raspunsuri. Ganditi-va si voi la boierii contemporani si dârzenia cu care-si apara interesele de casta. Raspunsurile voastre vor fi la fel de bune ca si al meu.
Theophyle

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 1.2.2013

Lăsați un comentariu


Stiri

NATO prezintă condoleanțe României și se declară îngrijorată de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului

Vladimir Ionescu

Membrii Alianței Nord-Atlantice și-au exprimat îngrijorarea față de acțiunile „destabilizatoare” ale Iranului și au condamnat atacul asupra tancului petrolier Mercer Street. De asemenea, NATO a… Mai mult

Europa

Stocurile de semiconductori, la cel mai scăzut nivel din istorie, criza se prelungește în 2022 – director general Infineon

Vladimir Ionescu

Producătorul german de semiconductori Infineon a anunţat marţi că stocurile sunt la cel mai scăzut nivel din istorie, estimând că deficitul global de aprovizionare cu… Mai mult

Stiri

Ministrul Educației: Noul an școlar începe pe 13 septembrie, cu prezență fizică

Vladimir Ionescu

Noul an școlar va începe pe 13 septembrie cu prezență fizică pentru toți elevii, fără scenarii de funcționare, a afirmat marți ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu.… Mai mult

Europa

Republica Moldova – Lista celor 16: Natalia Gavrilița a anunțat viitoarea echipă guvernamentală

Razvan Diaconu

Candidatul la funcția de prim-ministru, Natalia Gavrilița, și-a prezentat marți echipa alături de care urmează să se prezinte în Parlament pentru a cere vot de… Mai mult

Stiri

Deficitul de cont curent al României a urcat la valoarea din criza precedentă. Euro poate ajunge la 5,10 lei în 2023 – raport Capital Economics

Adrian N Ionescu

Deficitul de cont curent al României pe ultimele 12 luni a ajuns la 6,3% din PIB în mai. Este un nivel îngrijorător nu numai pentru… Mai mult

Stiri

Sesiune extraordinară la Senat pentru aprobarea OUG care permite primăriilor să ia credite de la Trezorerie

Vladimir Ionescu

Biroul permanent al Senatului va avea şedinţă miercuri pentru a convoca această cameră în sesiune extraordinară în vederea introducerii în procedură parlamentară a ordonanţei de… Mai mult

Stiri

Populația globală se va confrunta cu un „deficit” de milioane de femei în următorii 10 ani – studiu Global Health BMJ

Vladimir Ionescu

În următorii 10 ani se vor naște cu 4,7 milioane de femei mai puțin în întreaga lume din cauza practicilor selective privind sexul bebelușilor, potrivit… Mai mult