La obiect

Digitalizarea companiilor: Managerii văd beneficiile, dar nu și pericolul amânărilor. Majoritatea firmelor – nepregătite pentru provocările viitorului

Jumătate din managerii companiilor românești viabile nu consideră că transformarea digitală este cea mai mare prima prioritate a strategiei lor. Și, în marea lor majoritate,… Mai mult

09.07.2018

Evenimentul

Președintele a revocat-o pe șefa DNA

UPDATE 15.20: Prima reacție a lui Liviu Dragnea – Discuția despre suspendarea președintelui va continua Președintele PSD, Liviu Dragnea, a declarat, luni, că discuția despre… Mai mult

09.07.2018

Analiză

Repartizarea banilor de protecție socială: o evoluție. Mai puţin la familiile cu copii şi la şomeri, mai mult la pensionari

România a avut în anul 2016 venituri de protecţie socială care au însumat 116,14 miliarde lei dar cheltuielile privind protecţia socială s-au ridicat la doar… Mai mult

08.07.2018

Chestiunea

I-a venit rândul Codului Administrației: răspundere mică pentru aleșii locali, putere mai mare la înstrăinarea patrimoniului, privilegii

Camera Deputaților votează luni modificările la Codul administrativ al României, modificări care întăresc controlul politic asupra administrațiilor locale. Este de așteptat ca, în ciuda problemelor… Mai mult

08.07.2018

Ziua mondială a diabetului: O problemă tot mai gravă pentru România

de Marin Pana , 14.11.2017

Mai mult de 30 de milioane din Uniunea Europeană figurau în evidenţe ca suferinzi de diabet în anul 2014, potrivit celor mai recente date, publicate de Eurostat la începutul acestei săpătămâni pentru a marca Ziua Internaţională a Diabetului – 14 noiembrie. Spre deosebire de alte clasamente europene, România figurează aparent bine, cu un procentaj relativ redus (locul 5 între cele 28 de state), alături de Suedia.

Însă, la fel ca şi în economie ( subiect mult mai la modă în aceste zile dar conexat la bolile cronice) aparenţele înşeală, dacă datele nu sunt interpretate şi verificate. Hai ne uităm la dispunerea pe vârste a acestei afecţiuni cronice, cea mai răspândită şi cu cele mai mari costuri pentru sistemele de sănătate publică ( vezi graficul cu dispunerea diabetului pe grupe de vârstă şi nivel de educaţie).

Ponderile cele mai însemnate în totalul persoanelor bolnave le deţin grupele de vârstă de la 75 de ani în sus ( 19,6%) şi 65 – 74 de ani (16,3%). Cu alte cuvinte, oricât de cinic ar suna, pentru a te putea înregistra ca bolnav de diabet, trebuie să fii depistat şi să mai fii în viaţă. Ceea ce pare a fi o mare problemă pentru ţări precum balticele Lituania şi Letonia sau pentru România.

Doar din aceste motive, ele apar intercalate cu nordicele Danemarca, Suedia, Irlanda sau cu Belgia şi Olanda. Pur şi simplu, programele de sănătate publice slabe şi speranţa de viaţă relativ scăzută reduc statistic incidenţa diabetului. Multe persoane decedează ( inclusiv din cauze legate de diabet, boală tăcută ce afectează mai multe organe interne) ÎNAINTE de a apuca să intre în statistici.

Desigur, după cum se vede clar şi din analiza Eurostat, nivelul de educaţie generală şi de educaţie sanitară (altminteri aproape sublimă la noi, din lipsă de interes şi fonduri alocate ) joacă un rol foarte important. Incidenţa dublă în rândul celor cu nivel redus de educaţie faţă de cei cu educaţie superioară sau medie este edificator.

În treacăt fie spus, această boală, pe lângă predispoziţia genetică şi expansiunea alimentelor procesate, ţine şi de calitatea alimentaţiei. Unde românii nu excelează, în pofida celei mai ridicate proporţii alocate alimentelor în coşul de consum la nivelul UE, iar asta nu doar din cauza nivelului redus al veniturilor.

Se va putea spune că cea mai ridicată proporţie a persoanelor care suferă de diabet se regăseşte în Franţa. Ţară dezvoltată, cu o alimentaţie de calitate şi cu cel mai performant sistem de sănătate la nivel european. Dar asta se întâmplă numai pentru că cei suferinzi sunt depistaţi la timp, se alocă fonduri pentru programele naţionale de profil iar tratamentul se face corect.

Observaţi cum Ungaria se află lângă Finlanda iar Cehia aproape de Germania. Ceea ce arată că genetica joacă un rol important dar şi că tendinţa de a aplica copy-paste după posibilităţile locale de bani metodele occidentale poate da rezultate în a salva vieţi.

Cu 4,8% (ceea ce face ca numărul celor depistaţi şi înregistraţi ca atare să se ducă spre pragul de 1 milion de români) ţara noastră pare că stă bine faţă de alte state europene şi faţă de media europeană de 6,9%. Dar ritmul în care se extinde această problemă de sănătate publică este unul de-a dreptul alarmant.

Federația Asociațiilor Diabeticilor din România:

„În 2015 Ministerul Sănătății indica numărul persoanelor cu diabet aflate în evidențe 999.192 (+8,73%) și numărul de persoane diagnosticate în cursul anului 2015 a fost de 73740 (202 cazuri noi pe zi). Conform CNAS între 2006 și 2016 numărul persoanelor pentru care s-au decontat tratamente pentru diabet s-a dublat iar costurile au crescut de 6 ori.”

„Diabetul de tip 1 și 2 sunt boli cronice pentru care nu a fost găsit încă vreun leac și care necesită o monitorizare continuă și atentă pentru a fi controlate. Fără a avea un sistem corespunzător de administrare a bolii persoanele cu diabet pot înregistra niveluri foarte ridicate ale glucozei în sânge ceea ce conduce la alterarea diferitelor organe și țesuturi.”

Consecinţe:

Boli cardiovasculare: aceste complicații tardive ale diabetului afectează inima și vasele de sânge și pot conduce la situații extrem de grave cum ar fi afecțiunile coronariene ale inimii sau infarctul miocardic. Bolile cardiovasculare reprezintă cauza principală de deces a peste 50% din persoanele cu diabet zaharat.

Boli ale rinichilor (nefropatia diabetică): se poate ajunge la încetarea completă a funcționării rinichilor ceea ce necesită dializă sau transplant.

Boli ale nervilor periferici (neuropatie diabetică): poate conduce la ulcerații și în cazuri extreme la amputarea degetelor sau a picioarelor. Pierderea sensibilității reprezintă un risc deosebit de grav deoarece aceasta permite ca răni relativ ușor de tratat să se dezvolte neobservate și să conducă la stadii periculoase de infectare care să necesite amputații.

Boli de ochi (retinopatie diabetică): această afecțiune este caracterizată prin deteriorarea retinei care poate duce în cazuri extreme la pierderea vederii.”

Şi acum poanta. Societatea Română de Diabet, Nutriţie şi Boli Metabolice a prezentat (în acelaşi an 2014 pentru care figuram onorabil potrivit Eurostat şi doar 11% din fondurile pentru sănătate au fost alocate tratării diabetului ) rezultatele unui studiu referitor la această boală cronică, realizat pe un eşantion reprezentativ de 3000 de persoane.

Cunoscut sub numele PREDATORR (Prevalenţa Diabetului, Prediabetului, Supraponderii, Obezităţii, Dislipidemiei, Hiperuricemiei şi Bolii Cronice de Rinichi), acesta a plasat România pe locul 1 în UE la prevalenţa reală a diabetului, cu o estimare probabilă de 11,6% şi un număr de persoane afectate situat între 1.535.413 – 1.967.200 persoane.

Cu alte cuvinte, avem o mare problemă pe care o gestionăm necorespunzător din fonduri publice, pentru că, atâta vreme cât unii indicatori arată bine, ne facem că nu vedem realitatea. Concret, cea mai mare problemă la pensie nu va fi mărimea în valori nominale (cele reale nu le garantează nimeni) ci dacă o mai apuci şi în ce condiţii de sănătate sau boală beneficiezi de ea.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 14.11.2017

Lăsați un comentariu


Europa

România, trimisă în fața Curții de Justiție a UE pentru neaplicarea unei directive privind spălarea banilor

Vladimir Ionescu

Comisia Europeană (CE) a trimis România și Grecia în fața Curții de Justiție a UE pentru neîndeplinirea obligației de a transpune, în legislația lor națională,… Mai mult

Stiri

CNP reduce estimarea creșterii PIB în prognoza de vară, de la 6,1 la 5,5%

Vladimir Ionescu

Comisia Națională de Statistrică și Prognoză (CNP) a revizuit în scădere estimarea creșterii reale a Produsului Intern Brut (PIB) până la 5,5% în acest an,… Mai mult

Europa

Comisia Europeană: Kosovo îndeplinește toate criteriile pentru liberalizarea vizelor

Iulian Soare

Kosovo a îndeplinit și ultimele două cerințe pentru liberalizarea vizelor – ratificarea Acordului de delimitare a frontierei cu Muntenegru și obținerea unor rezultate consolidate în lupta… Mai mult

Europa

Întâlnire Juncker-Trump: În caz de eşec, UE ar decide noi represalii dacă SUA va taxa exporturile auto europene

Iulian Soare

Uniunea Eruopeană ar putea recurge la suprataxarea exporturilor americane de farmaceutice, produse chimice şi cărbune, dacă întâlnirea dintre preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, şi preşedintele… Mai mult

Stiri

Turcia / A fost ridicată starea de urgență. Bilanț după 2 ani de epurări

Razvan Diaconu

Starea de urgenţă declarată în urmă cu doi ani după o tentativă eşuată de lovitură de stat s-a încheiat joi, însă partidul de guvernământ din… Mai mult

Stiri

Percheziții la Fondul de Garantare a Creditelor în legătură cu programul Prima Casă

Vladimir Ionescu

Procurorii Parchetului General au descins în joi dimineaţă la sediul Fondului de Garantare a Creditelor, într-un dosar în care sunt efectuate 23 de percheziții. Mai… Mai mult

Europa

Radio Europa Liberă își reia emisiunile pentru România și Bulgaria

Iulian Soare

Radio Europa Liberă/Radio Libertatea va reîncepe să transmită în limbile bulgară și română, începând din decembrie 2018, reportaje multi-media, analize politice, anunță o ştire difuzată… Mai mult