Zece ani de UE (3). Deficitul la 10 luni – obiceiuri românești și evoluția lor din 2006 încoace

de Marin Pana | 19.12.2016 .

deficit_bugetarAtât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB la 10 luni au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor.

Doar în 2006, statul cheltuise mai puțini bani înaintea ultimelor două luni ale anului, în același an înregistrându-se și cel mai mare avans al deficitului bugetar pe finalul execuției (3,68% din PIB !).

Pentru anul în curs, se evidențiază clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice, situate permanent în perioada 2006 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate acum la doar 24,7%.

Menționăm că, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie este ultima lună cu încasări mai mari, așa încât sunt slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze în ultimele 2 luni.

Pe fondul diminuării fiscalității și a eforturilor de ajustare a deficitului, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Astfel, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

1Dacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate mai uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere mai spre primele luni, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns pentru a da drumul la cheltuieli la final se repetă cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

De reținut, totuși, pe post de tentativă de schimbare a obiceiurilor vechi (care, potrivit unei vorbe englezești transformată într-o serie de filme cu Bruce Willis, mor greu – ”Old habits DIE HARD” în original) perioada anilor 2012-2013, când hemoragia de bani publici din ultimele două luni ale anului a fost limitată la circa 1,3% din PIB.

Respectiv cam la jumătate din media anilor anteriori ( când în vremuri bune ne-am dus cu veselie la peste 3% iar în cele mai negre vremuri de-abia ne-am strâns garoul sub 2% din PIB). Sau cam jumătate din ce s-a consemnat anul trecut și exact jumătate din ce se va petrece și în acest an, dacă ar fi să ajungem la obiectivul de deficit stabilit la 2,8% din PIB pe cash.

În aceste condiții, deși poate părea bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu face altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos și să înscrie la nivelul cifrelor seci guvernarea tehnocrată în nota generală a guvernelor politice.

Culmea, sub efectul tacticii pământului pârjolit (a se citi oferirea deja programată prin acte normative anterioare – dar puse în operă de actualul Executiv – a tot felul de reduceri de taxe și creșteri de beneficii) rezultatul execuției pe octombrie 2016 este chiar cel mai slab din ultimii trei ani.

Ceea ce ne înscrie din nou pe traiectoria anilor de tip 2008 în care creșterea economică nu face față elanului populist electoral și în care deficitele cresc în loc să scadă. Mai grav, după stoparea parțială a derapajului din urmă cu opt ani, pentru 2017 se prefigurează un gen de 2009 fără criză și ieșirea din regula de maxim 3% deficit (stabilită pentru ani de declin) în plină creștere economică.

Prin urmare, se confirmă că nu evoluția economiei mondiale a fost cauza principală a problemelor grave care au condus la împrumutul FMI-UE-BM și la ajustările din 2010 ci incompetența și lipsa de scrupule a politicienilor autohtoni. Cei care, fie și după ce s-au văzut după alegeri cu sacii în căruță, ar putea să ne facă un bine și să voteze un buget pe 2017 cu revenirea deficitului spre un nivel care să nu mărească datoria publică și cu o execuție mai echilibrată pe parcursul anului.

Publicat la data de 19.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

Reforma monedei unice va începe cu convergenţa fiscală a Franţei şi Germaniei, cu politici economice şi de investiţii comune

Miniştrii de Finanţe german şi francez au decis luni constituirea unui grup de lucru bilateral, care să stabilească „o foaie de parcurs ambiţioasă” a...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Analiștii: Atenție, nici creșterea de peste 5% și nici majorarea salariilor nu sunt sustenabile

„Vestea proastă este că economia nu poate creşte sustenabil cu 5% numai pe bază de stimuli monetari, fiscali şi salariali”, a declarat marți Valentin...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cu strategia pe masă, înainte de dezbateri (2) / Sistemul Energetic Național- descrierea la zi și perspective

cursdeguvernare.ro organizează, miercuri, 24 mai 2017, în parteneriat cu Asociația Română a Companiilor de Exploatare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, cu România Durabilă și...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Cu strategia pe masă, înainte de dezbateri – scenariile care stau la baza Strategiei Energetice a României și câteva condiții esențiale pentru succes

cursdeguvernare.ro organizează, miercuri, 24 mai 2017, în parteneriat cu Asociația Română a Companiilor de Exploatare și Producție Petrolieră – ROPEPCA, cu România Durabilă și...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Rezultate contradictorii în T1 pentru companiile de stat

Iarna grea a adus profituri mai mari unora dintre companiile energetice controlate de stat, iar altora – mai mai mici, sau chiar pierderi, în...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5583 lei
4.0489 lei
5.2615 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / După alegerile germane, începe reforma UE. Riscuri și oportunități pentru România. Să grăbim anunțarea datei pentru trecerea la Euro!

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După primăvara electorală cu Happy End din Europa, Berlinul și Parisul au convenit recent, practic a doua zi după instalarea noului președinte...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Noile fracturi europene – locuri de muncă mai multe sau mai bune?

Radu Crăciun

In ultimul deceniu, piata muncii din Uniunea Europeana a fost o oglindire destul de exacta a realizarilor si esecurilor UE. In aceeasi masura in...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lecțiile alegerilor franceze. Eșecul partidelor, nevoia unei noi generații de lideri, cum poate fi învins extremismul, supraviețuirea Uniunii Europene

Valentin Naumescu

Puncte cheie: 66%-34% este mai mult decât scorul electoral între candidații Emmanuel Macron și Marine Le Pen, este reflectarea în sinteză a unei realități...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Deficitul bugetar între legitățile economice, nevoile sociale și matematica elementară

Dan Bădin

Agenda publică este dominată în ultima vreme de discuțiile despre impozite, salarii și buget. Relaxarea fiscală, urmată de o majorare substanțială a cheltuielilor, a...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / O (nouă) revoluție fiscală? În ce scop?

Gabriel Biris

Recent au apărut în piață două proiecte ale guvernului PSD-ALDE: Introducerea unui nou concept, impozitul pe gospodărie, concept care ar urma să schimbe din...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / De ce este normal ca o țară ca România să importe mai mult decât exportă

Aurelian Dochia

Mi-a atras atenția o analiză publicată de cursdeguvernare.ro (aici) care trece în revistă structura comerțului exterior românesc și deplânge faptul că țara noastră înregistrează...Citeste mai departe »

Care e treaba cu disputa privind banii din pilonul II

Marin Pana

Aproape 7 milioane de români au acumulat până acum circa 7 miliarde de lei în cadrul aşa-numitului pilon II al sistemului de pensii, respectiv...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Zona euro – iluzii europene, iluzii românești

Radu Crăciun

Privind in trecut, inca refuz sa cred ca un proiect de complexitatea zonei euro a fost demarat ca un proiect politic. Adica, un proiect...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Start-up nation: un mare viciu de construcție

Andreea Paul

Cel mai mare viciu de construcție al programului START-UP NATION este acordarea fondurilor de la stat antreprenorilor debutanți în proporție de 100%, fără contribuții...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Problema (mare, foarte mare) a Serviciilor secrete: Rezolvați-o odată!

Cristian Grosu

Problema Serviciilor secrete în România Nu ține doar de drepturile omului – așa cum știm/credem că se petrece în democrațiile consolidate, ci e una...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Trump-Merkel: O întâlnire transatlantică ratată şi o ridicolă „factură” a unei „datorii” care schimbă paradigma de securitate a Europei

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Zilele trecute, întâlnirea şefilor executivelor din cele mai importante două puteri ale lumii occidentale, Statele Unite şi Germania, ne-a lăsat un gust...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Din miezul noii faze istorice a (de)capitalizării României: Fenomenul ”Cocotierul” și efectul ”Bombonica”

Cristian Grosu

La ora la care scriu aceste rânduri, sistemul judiciar din România tocmai turnează încă un episod penibil, dintr-un șir tot mai lung de episoade...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Țoapele și viermii: Scandalul de la Podul Constanța și gradul său de multiplicare

E o problemă pe care o ignorăm zilnic: cea de atitudine. În business, în relația cu administrația, în viața de zi cu zi. Până...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română