La obiect

Indicatorii principali din educaţie: România în context european

Unul dintre obiectivele strategice ale ONU pentru dezvoltarea sustenabilă îl constituie calitatea educaţiei, cu asigurarea accesului echitabil şi a unei calităţi corespunzătoare pe tot parcursul… Mai mult

16.04.2018

La obiect

Consiliul Fiscal – analiză în context regional: Cum compromit politicile fiscale prociclice creşterea economică pe termen lung

România este captivă unor politici fiscale şi salariale ostile dezvoltării economiei sustenabile pe termen lung. Unul dintre cele mai izbitoare argumente este amplitudinea  foarte mare… Mai mult

16.04.2018

Chestiunea

Finanţarea României: cum ne-am despărțit de Ungaria și Polonia la costurile de împrumut

Septembrie 2016: Randamentul de piaţă al titlurilor de stat româneşti pe 10 ani era de 2,97%. Situație foarte bună: randamentul era mai mic cu  două… Mai mult

15.04.2018

La obiect

Încă 100 de milioane de euro! E suplimentul la deficitul de cont curent pe primele 2 luni

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele două luni din anul curent un deficit de 172 milioane euro, rezultat cu 100 de… Mai mult

15.04.2018

Zece ani de UE (3). Deficitul la 10 luni – obiceiuri românești și evoluția lor din 2006 încoace

de Marin Pana 19.12.2016

deficit_bugetarAtât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB la 10 luni au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor.

Doar în 2006, statul cheltuise mai puțini bani înaintea ultimelor două luni ale anului, în același an înregistrându-se și cel mai mare avans al deficitului bugetar pe finalul execuției (3,68% din PIB !).

Pentru anul în curs, se evidențiază clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice, situate permanent în perioada 2006 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate acum la doar 24,7%.

Menționăm că, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie este ultima lună cu încasări mai mari, așa încât sunt slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze în ultimele 2 luni.

Pe fondul diminuării fiscalității și a eforturilor de ajustare a deficitului, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Astfel, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

1Dacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate mai uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere mai spre primele luni, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns pentru a da drumul la cheltuieli la final se repetă cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

De reținut, totuși, pe post de tentativă de schimbare a obiceiurilor vechi (care, potrivit unei vorbe englezești transformată într-o serie de filme cu Bruce Willis, mor greu – ”Old habits DIE HARD” în original) perioada anilor 2012-2013, când hemoragia de bani publici din ultimele două luni ale anului a fost limitată la circa 1,3% din PIB.

Respectiv cam la jumătate din media anilor anteriori ( când în vremuri bune ne-am dus cu veselie la peste 3% iar în cele mai negre vremuri de-abia ne-am strâns garoul sub 2% din PIB). Sau cam jumătate din ce s-a consemnat anul trecut și exact jumătate din ce se va petrece și în acest an, dacă ar fi să ajungem la obiectivul de deficit stabilit la 2,8% din PIB pe cash.

În aceste condiții, deși poate părea bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu face altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos și să înscrie la nivelul cifrelor seci guvernarea tehnocrată în nota generală a guvernelor politice.

Culmea, sub efectul tacticii pământului pârjolit (a se citi oferirea deja programată prin acte normative anterioare – dar puse în operă de actualul Executiv – a tot felul de reduceri de taxe și creșteri de beneficii) rezultatul execuției pe octombrie 2016 este chiar cel mai slab din ultimii trei ani.

Ceea ce ne înscrie din nou pe traiectoria anilor de tip 2008 în care creșterea economică nu face față elanului populist electoral și în care deficitele cresc în loc să scadă. Mai grav, după stoparea parțială a derapajului din urmă cu opt ani, pentru 2017 se prefigurează un gen de 2009 fără criză și ieșirea din regula de maxim 3% deficit (stabilită pentru ani de declin) în plină creștere economică.

Prin urmare, se confirmă că nu evoluția economiei mondiale a fost cauza principală a problemelor grave care au condus la împrumutul FMI-UE-BM și la ajustările din 2010 ci incompetența și lipsa de scrupule a politicienilor autohtoni. Cei care, fie și după ce s-au văzut după alegeri cu sacii în căruță, ar putea să ne facă un bine și să voteze un buget pe 2017 cu revenirea deficitului spre un nivel care să nu mărească datoria publică și cu o execuție mai echilibrată pe parcursul anului.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 19.12.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Legea ce permite executarea condamnării la domiciliu merge la promulgare

Vladimir Ionescu

Proiectul de lege care permite ca persoanele condamnate pentru fapte fără violenţă să beneficieze de măsura arestului la domiciliu sau în zilele de sâmbătă şi… Mai mult

Stiri

O nouă lege a achizițiilor – Eugen Teodorovici: statul nu mai așteaptă soluția definitivă a contestației și va plăti, eventual, despăgubiri firmei dezavantajate

Victor Bratu

Ministrul de Finanțe Eugen Teodorovici a anunțat miercuri o posibilă soluție de deblocare a sistemului de licitații publice: Statul nu va mai aștepta soluția definitivă… Mai mult

Stiri

Barometrul Industrial – Exporturile, îngrijorătoare, în contextul posibilei decelerări a creșterii economice globale

Vladimir Ionescu

Volumul producției a urcat în martie la 65 de puncte, față de 55 în februarie, conform Barometrului Industrial. Performanţa slabă a exporturilor, comparativ cu importurile… Mai mult

Stiri

Medierea președintelui / Klaus Iohannis se întâlnește miercuri cu conducerea BNR și vineri cu premierul Dăncilă

Vladimir Ionescu

Preşedintele Klaus Iohannis se întâlneşte miercuri, de la ora 12:00, cu guvernatorul şi cu prim-viceguvernatorul BNR. Ar fi vorba de o primă etapă a medierii… Mai mult

Stiri

Viorica Dăncilă a plecat în Israel să discute cu Benjamin Netanyahu ”aspecte de politică și de securitate” din Orientul Mijlociu

Razvan Diaconu

Este oficial: premierul Viorica Dăncilă se află, miercuri şi joi, în vizită oficială în Statul Israel la invitaţia prim-ministrului Benjamin Netanyahu. Anunțul oficial a fost… Mai mult

Stiri

Dilemele epocii ”post Mittal” la Galați. Viorel Ștefan: Vânzarea ar avea nevoie de acordul Guvernului. CE ar urma să ceară creșterea producției

Razvan Diaconu

ArcelorMittal ar putea vinde combinatul siderurgic de la Galaţi doar cu acordul explicit al statului român, susține prim-vicepremierul Viorel Ștefan într-o declaraţie dată marţi. Consultările… Mai mult

Stiri

Inspectoratul pentru Imigrări: Cererile de azil din 2017, mai multe decât toate cele depuse în perioada 2007 – 2016

Vladimir Ionescu

România a înregistrat anul trecut un record istoric în ceea ce privește numărul cererilor de azil. Au solicitat protecție aproximativ 5.000 de imigranți. Cei mai… Mai mult