Zece ani de UE (3). Deficitul la 10 luni – obiceiuri românești și evoluția lor din 2006 încoace

de Marin Pana | 19.12.2016 .

deficit_bugetarAtât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB la 10 luni au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor.

Doar în 2006, statul cheltuise mai puțini bani înaintea ultimelor două luni ale anului, în același an înregistrându-se și cel mai mare avans al deficitului bugetar pe finalul execuției (3,68% din PIB !).

Pentru anul în curs, se evidențiază clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice, situate permanent în perioada 2006 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate acum la doar 24,7%.

Menționăm că, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie este ultima lună cu încasări mai mari, așa încât sunt slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze în ultimele 2 luni.

Pe fondul diminuării fiscalității și a eforturilor de ajustare a deficitului, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Astfel, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

1Dacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate mai uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere mai spre primele luni, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns pentru a da drumul la cheltuieli la final se repetă cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

De reținut, totuși, pe post de tentativă de schimbare a obiceiurilor vechi (care, potrivit unei vorbe englezești transformată într-o serie de filme cu Bruce Willis, mor greu – ”Old habits DIE HARD” în original) perioada anilor 2012-2013, când hemoragia de bani publici din ultimele două luni ale anului a fost limitată la circa 1,3% din PIB.

Respectiv cam la jumătate din media anilor anteriori ( când în vremuri bune ne-am dus cu veselie la peste 3% iar în cele mai negre vremuri de-abia ne-am strâns garoul sub 2% din PIB). Sau cam jumătate din ce s-a consemnat anul trecut și exact jumătate din ce se va petrece și în acest an, dacă ar fi să ajungem la obiectivul de deficit stabilit la 2,8% din PIB pe cash.

În aceste condiții, deși poate părea bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu face altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos și să înscrie la nivelul cifrelor seci guvernarea tehnocrată în nota generală a guvernelor politice.

Culmea, sub efectul tacticii pământului pârjolit (a se citi oferirea deja programată prin acte normative anterioare – dar puse în operă de actualul Executiv – a tot felul de reduceri de taxe și creșteri de beneficii) rezultatul execuției pe octombrie 2016 este chiar cel mai slab din ultimii trei ani.

Ceea ce ne înscrie din nou pe traiectoria anilor de tip 2008 în care creșterea economică nu face față elanului populist electoral și în care deficitele cresc în loc să scadă. Mai grav, după stoparea parțială a derapajului din urmă cu opt ani, pentru 2017 se prefigurează un gen de 2009 fără criză și ieșirea din regula de maxim 3% deficit (stabilită pentru ani de declin) în plină creștere economică.

Prin urmare, se confirmă că nu evoluția economiei mondiale a fost cauza principală a problemelor grave care au condus la împrumutul FMI-UE-BM și la ajustările din 2010 ci incompetența și lipsa de scrupule a politicienilor autohtoni. Cei care, fie și după ce s-au văzut după alegeri cu sacii în căruță, ar putea să ne facă un bine și să voteze un buget pe 2017 cu revenirea deficitului spre un nivel care să nu mărească datoria publică și cu o execuție mai echilibrată pe parcursul anului.

Publicat la data de 19.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Adrian N Ionescu

România și BREXIT: Pagubele Bucureștiului în comparaţie cu ţările Europei Centrale şi de Est. Efecte limitate pe termen scurt, mari amenințări pe termen lung

Deşi se vor resimţi substanţial abia după 2019, când ieşirea Marii Britanii din Uniunea Europeană se va fi consumat efectiv, efectele Brexit asupra României...Citeste mai departe »

Victor Bratu

Concluziile FMI după o săptămână la București: nu mai e spațiu pentru alte reduceri de fiscalitate

România şi-a consolidat economia, în ultimii ani, după criză, însă reducerile de taxe şi impozite şi majorările salariale ce nu țin cont de productivitate,...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Document – mult așteptatul Proiect al Legii prevenției: cele 396 de contravenții pentru care sancțiunile se dau cu preaviz

La 2 luni de la prezentarea în ședință de guvern a principiilor și a modului de funcționare a Legii prevenției, guvernul se pregătește să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Puterea de cumpărare în ianuarie – la cea mai mare creştere anuală: dispunerea creșterii pe domenii de activitate

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna ianuarie 2017 a fost de 3.168 de lei cu 2,7% sub vârful sezonier atins în...Citeste mai departe »

Victor Bratu

DESI 2017, România: Cea mai bună viteză la Internet, dar pe ultimul loc din UE la folosirea lui

Comisia Europeană a dat publicității Indexul Economiei și Societății Digitale (DESI), ediția 2017, din care reiese faptul că singurul lucru cu care se mândrește...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5631 lei
4.2286 lei
5.2689 lei

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Un scenariu: Statele Unite versus Coreea de Nord. Consecinţe în sistemul internaţional

Valentin Naumescu

Puncte cheie: În aşteptarea Declaraţiei de la Roma, de peste câteva zile, care ne va sugera spre ce fel de Uniune Europeană ne îndreptăm,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Balada elefantului alb: deci, ce facem cu Cioloș

Cristian Grosu

Percepția și studiile noastre arată că cititorii cursdeguvernare.ro se împart în trei : -,antreprenori sau manageri pe toate palierele, care conduc societăți în terenul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Lalele cu spini. „Populismul bun” şi „populismul rău”. Vestea bună şi vestea rea din alegerile olandeze

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe termen scurt, vestea bună din Olanda este, desigur, că Geert Wilders şi partidul extremist anti-UE (PVV) nu au câştigat alegerile parlamentare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / De ce România e condamnată să improvizeze: România Neproductivă și delirul decidenților

Cristian Grosu

Nu e vorba de faptul că, de bine sau de rău, în fiecare seară vom avea ce arunca în oală – noi, salariați, antreprenori,...Citeste mai departe »

România cu două viteze

Marin Pana

” Preşedintele României s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Ipocrizia „Europei cu două viteze”. Începe refluxul Occidentului. Rămânem pe uscat?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Ceea ce se discuta de multă vreme ca posibilitate teoretică, înainte chiar de valul extinderii masive spre Est, adică aşa-zisa alternativă a...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română