Zece ani de UE (3). Deficitul la 10 luni – obiceiuri românești și evoluția lor din 2006 încoace

de Marin Pana | 19.12.2016 .

deficit_bugetarAtât veniturile cât și cheltuielile bugetului general consolidat exprimate ca procentaj din PIB la 10 luni au ajuns la cea mai mică valoare din ultimii zece ani, potrivit datelor operative comunicate de Ministerul Finanțelor.

Doar în 2006, statul cheltuise mai puțini bani înaintea ultimelor două luni ale anului, în același an înregistrându-se și cel mai mare avans al deficitului bugetar pe finalul execuției (3,68% din PIB !).

Pentru anul în curs, se evidențiază clar ponderea mult mai redusă a veniturilor publice, situate permanent în perioada 2006 – 2015 undeva pe la 26% – 27% din PIB și diminuate acum la doar 24,7%.

Menționăm că, prin specificul efectuării unor plăți trimestriale, octombrie este ultima lună cu încasări mai mari, așa încât sunt slabe speranțe ca pe ”ultima sută de metri a anului”, situația să se mai remedieze în ultimele 2 luni.

Pe fondul diminuării fiscalității și a eforturilor de ajustare a deficitului, cheltuielile bugetare la zece luni au scăzut permanent în ultimii patru ani. Astfel, dacă veniturile la 10 luni s-au diminuat cu două procente de PIB, cheltuielile au scăzut cu trei procente de PIB. Ceea ce înseamnă că scăderea fiscalității s-a amplificat cu 50% la nivelul diminuării serviciilor oferite de stat.

1Dacă se face diferența dintre valoarea finală a deficitului bugetar și deficitul consemnat după primele zece luni ale fiecărui an, se poate observa cum România a cheltuit sistematic sume consistente de bani pe finalul fiecărui an, ceea ce a dezechilibrat execuția bugetară și a pus o serie de beneficiari de fonduri în situația de a nu mai avea timp pentru a executa în bune condiții lucrările contractate pe fonduri publice.

În pofida repetatelor angajamente că sumele cheltuite de stat vor fi repartizate mai uniform pe parcursul anului și chiar cu dispunerea lor cu precădere mai spre primele luni, istoria cu ținerea deficitului sub un control cât mai strâns pentru a da drumul la cheltuieli la final se repetă cu o insistență demnă de o cauză mai bună.

De reținut, totuși, pe post de tentativă de schimbare a obiceiurilor vechi (care, potrivit unei vorbe englezești transformată într-o serie de filme cu Bruce Willis, mor greu – ”Old habits DIE HARD” în original) perioada anilor 2012-2013, când hemoragia de bani publici din ultimele două luni ale anului a fost limitată la circa 1,3% din PIB.

Respectiv cam la jumătate din media anilor anteriori ( când în vremuri bune ne-am dus cu veselie la peste 3% iar în cele mai negre vremuri de-abia ne-am strâns garoul sub 2% din PIB). Sau cam jumătate din ce s-a consemnat anul trecut și exact jumătate din ce se va petrece și în acest an, dacă ar fi să ajungem la obiectivul de deficit stabilit la 2,8% din PIB pe cash.

În aceste condiții, deși poate părea bun pentru cineva nefamiliarizat cu obiceiurile mioritice, deficitul de -0,17% din PIB după primele 10 luni din 2016 nu face altceva decât să reediteze un mod de lucru defectuos și să înscrie la nivelul cifrelor seci guvernarea tehnocrată în nota generală a guvernelor politice.

Culmea, sub efectul tacticii pământului pârjolit (a se citi oferirea deja programată prin acte normative anterioare – dar puse în operă de actualul Executiv – a tot felul de reduceri de taxe și creșteri de beneficii) rezultatul execuției pe octombrie 2016 este chiar cel mai slab din ultimii trei ani.

Ceea ce ne înscrie din nou pe traiectoria anilor de tip 2008 în care creșterea economică nu face față elanului populist electoral și în care deficitele cresc în loc să scadă. Mai grav, după stoparea parțială a derapajului din urmă cu opt ani, pentru 2017 se prefigurează un gen de 2009 fără criză și ieșirea din regula de maxim 3% deficit (stabilită pentru ani de declin) în plină creștere economică.

Prin urmare, se confirmă că nu evoluția economiei mondiale a fost cauza principală a problemelor grave care au condus la împrumutul FMI-UE-BM și la ajustările din 2010 ci incompetența și lipsa de scrupule a politicienilor autohtoni. Cei care, fie și după ce s-au văzut după alegeri cu sacii în căruță, ar putea să ne facă un bine și să voteze un buget pe 2017 cu revenirea deficitului spre un nivel care să nu mărească datoria publică și cu o execuție mai echilibrată pe parcursul anului.

Publicat la data de 19.12.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Contul curent: Nerezidenții reunță la depozitele în lei, ”căpșunarii” trimit acasă tot mai puțin, deficitul traversează pragul de 4 mld. euro

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primele opt luni ale anului în curs un deficit de peste patru miliarde de euro,...Citeste mai departe »

Marin Pana

Creşterea PIB 2015, majorată la 4% în varianta definitivă: observațiile la care ne constrânge experiența

INS a anunțat pentru anul 2015 valoarea definitivă a PIB de 712.658,5 milioane lei în preţuri curente, respectiv un ritm de creştere în termeni...Citeste mai departe »

Vladimir Ionescu

Vânzarea terenurilor către străini: Ghid european pentru protejarea de tranzacțiile speculative

Comisia Europeană a emis miercuri setul de îndrumări cu privire la ce pot face statele membre pentru a-și proteja terenurile agricole de amenințări precum...Citeste mai departe »

Marin Pana

Inflația: record al ultimilor 4 ani – alimentată de combustibili şi majorarea veniturilor. Și continuă urcușul

Potrivit datelor comunicate de INS, România a înregistrat în septembrie 2017 o creştere a prețurilor faţă de luna precedentă de 0,50%, cea mai mare...Citeste mai departe »

Iulian Soare

Politico: Diviziunile de pe frontul de est al UE

Din nou, dezbaterea se poartă despre cât de rapid, sau cât de lent, ar trebui să se desfășoare procesul de integrare al statelor membre...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Şi Cehia? Europa Centrală se scufundă în euroscepticism. Cât timp mai rezistă opţiunea proeuropeană în România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: După virajul recent al Austriei spre o dreaptă conservatoare contondentă, care va coabita tot mai dificil cu Bruxellesul, apropiatele alegeri parlamentare din...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Mutarea contribuțiilor: Calcule, probleme și posibile soluții

Gabriel Biris

Vara anului 2017 a adus un noian de reglementări noi care vizează fie direct, fie indirect legislația muncii, mai toate având scopul declarat de...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Suntem inundați cu bani. Ce urmează?

Radu Crăciun

Tentatia diversilor analisti sau lideri de opinie de a anticipa viitorul prin prisma evolutiilor istorice nu conteneste sa ma uimeasca. Pentru ca este dovada...Citeste mai departe »

Cronica unei Președinții anunțate … (I)

Gabriela Drăgan

Se apropie cu pași repezi momentul în care România va prelua Președinția Consiliului UE. În fapt, au mai rămas 15 luni până la 1...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Un doctorat cu prim-viceguvernatorul: noua mare problemă a economiei private

Cristian Grosu

Pare halucinant că nu știm azi cum va arăta fiscalitatea peste 3 luni? și că n-am știut acum 6 luni cum o să arate...Citeste mai departe »

Justiția în România – din perspectiva cazurilor Poloniei și Ungariei. ”Armele” Comisiei și severitatea reacțiilor

Horațius Dumbravă

Din capul locului, precizez poziția și experiența de pe care vorbesc: am fost membru al comitetului executiv al rețelei consiliilor judiciare din Uniunea Europeană...Citeste mai departe »

Pensiile românilor de azi şi de mâine – cum se poate da cu stângul în dreptul

Marin Pana

După ce a naţionalizat parţial „de facto” pensiile a şapte milioane de români, Executivul caută, în lipsă acută de bani, să amputeze pilonul doi...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Taxarea giganților internetului: situația și problemele

Mircea Coşea

Reuniunea de la Tallin din 16-17 septembrie a miniștrilor de finanțe din țările membre ale Uniunii Europene s-a încheiat cu un comunicat  privind realizarea...Citeste mai departe »

Siegfried Mureșan / Reforma bugetului UE post-2020, oportunitate sau amenințare

Siegfried Muresan

Bugetul Uniunii Europene (UE) este un buget al investițiilor, iar predictibilitatea veniturilor este esențială. De aceea, o întrebare legitimă pe care trebuie să ne-o...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Turcia post-kemalistă se înarmează din Rusia. Regândirea spațiului de securitate din sud-estul NATO, centrată pe România

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Deși anticipată de câteva luni, semnarea contractului de 2,5 miliarde de dolari prin care Turcia cumpără din Rusia sisteme de apărare antirachetă...Citeste mai departe »

Prognoze şi Tudose

Marin Pana

Atenție la această eroare a primului ministru: Premierul României a atras atenţia reprezentanţilor FMI („am chemat reprezentanţii FMI”, „ultimele două prognoze le-au cam greşit”)...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 10 porunci ale României economico-sociale către cei câțiva inconștienți de la butoane

Cristian Grosu

Nu mai e o joacă: ceea ce acum câteva luni socoteam doar simple diversiuni și spectacol de incompetență, intră în lucru de săptămâna viitoare...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română