Zece ani de UE (1) / Produsul Intern Brut – evoluția în structură și consecințe

de Marin Pana | 16.11.2016 .

Am apreciat ca fiind utilă prezentarea modului în care ne-am înscris pe traiectoria de intrare în UE din perspectiva evoluției principalelor sectoare economice.

Ritmurile net diferite de dezvoltare reflectă modificările importante intervenite în structura economiei românești într-o perioadă de creștere robustă, comparabilă cantitativ cu cea din perioada socialistă dar pe o cu totul altă formulă de bunăstare.

Combinația maximelor de dezvoltare dintre construcții, intermedieri financiare și tranzacții imobiliare, la care s-a adăugat ritmul mult mai rapid al creșterii comerțului în raport cu producția de bunuri a condus la consecințele ulterioare binecunoscute ale problemelor la plată și la deficitele cronice din schimburile externe.

tabel1

Desigur, o corecție structurală semnificativă în sensul apropierii de practica țărilor occidentale mai dezvoltate era necesară, dar dozajul s-a dovedit a fi exagerat și a pus bazele unor consecințe nefaste ulterioare cu sau fără presiunea crizei financiare intervenite în 2008.

Din această perspectivă, ar mai trebui subliniată neglijarea crasă a sectoarelor de educație și sănătate, care au beneficiat în proporții de mai puțin de o treime din potențial față de creșterea economică. Precum și singurul sector care a evoluat puternic în jos, cel de administrație publică și apărare. Unde, dacă ar fi să ne luăm după numărul de funcționari și salariile lor, accentul negativ a căzut, din greu, pe apărarea națională.

Reducerea fiscalității a stimulat dezvoltarea, dar a creeat o serie de vulnerabilități pe termen mediu și lung, cu care am intrat în Uniunea Europeană. Împreună cu un stat mai puternic din perpectiva PIB și PIB/locuitor dar, pe fond, tot mai slab ca forță financiară după privatizarea unor importante active potențial aducătoare de venituri și cantonarea în regula unor încasări bugetare cu circa o treime sub media UE.

Dacă ne uităm la cum a evoluat structura PIB pe parcursul ultimilor zece ani, nu se observă modificări majore, cu excepția scăderii ponderii agriculturii și creșterii semnificative a sectorului de informații și telecomunicații.

Diminuarea ușoară a ponderii industriei se înscrie în trendul european și rămânem chiar peste media continentală, undeva în apropierea Germaniei. Unde nu suntem deloc în trend este partea de PIB contabilizată de sectorul de stat, care a continuat să scadă ca importanță în formarea PIB și după ce România a intrat în UE.

tabel2

Din păcate, datele oficiale disponibile pentru anul 2015 nu oferă deocamdată valori comparaile pentru sănătate, învățământ, respectiv administrație publică și apărare. Dar ele sunt, cu siguranță, per total, mai mici decât înaintea aderării, ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de avertizare.

Nivelul salariilor din sectorul de stat este un element-cheie pentru calculul contribuției sectorului de stat la formarea PIB și în ultima perioadă s-au luat măsuri de creștere. Însă, deocamdată nu avem datele care să confirme o majorare a ponderii în PIB la nivelul de dinaintea aderării la UE.

De reținut, printr-un mecanism de deflatare, creșterile salariale la bugetari micșorează creșterea economică per total în termeni reali.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că PIB-ul a crescut în termeni reali cu circa 46% în perioada 2000 – 2006.

Pentru ca în intervalul 2007 – 2015 (când a intervenit suprapunerea între excesele bugetare electorale, neacomodarea veniturilor bugetare cu cerințele sociale din Uniune și criza economică mondială) să avanseze cu doar 20%. Asta după ce sporul de 14% din primii doi ani de apartenență la UE a fost ajustat cu aproape opt procente în 2009 și 2010, iar revenirea s-a dovedit a fi destul de anevoioasă.

Publicat la data de 16.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Gestiunea dezastruoasă a unei creșteri economice spectaculoase: în loc de consolidare, îndatorare

Contul curent al balanței de plăți a înregistrat pe primul semestru al acestui an un deficit de 2.745 milioane euro, cu 40% mai mare...Citeste mai departe »

Marin Pana

Avans rapid al inflației – o alimentează prețurile administrate

Potrivit datelor comunicate de INS, România a consemnat în iulie 2017 o creştere prețurilor faţă de luna precedentă de 0,32%, cea mai mare valoare...Citeste mai departe »

Adrian N Ionescu

Obsesia guvernului pentru Pilonul II de pensii: o comparație a comisioanelor de administrare

Acuzațiile ministrului de Finanțe Ionuț Mișa la adresa administratorilor Pilonului II de pensii, formulate la finele săptămânii trecute configurează ideea că guvernul începe să...Citeste mai departe »

Marin Pana

Reintroducerea supraaccizei la carburanţi: riscurile mari versus rezultatele bugetare incerte

La începutul anului în curs, a fost eliminate supraacciza de 7 eurocenţi pe litru inclusă în acciza totală. Simultan, nivelul TVA a scăzut cu...Citeste mai departe »

Marin Pana

Cum s-au distribuit creșterile salariale în economia națională. Puterea de cumpărare – 1.017 euro pe lună

Câștigul salarial mediu brut anunțat de INS pentru luna iunie 2017 a fost de 3.313 de lei cu 0,8% mai mic faţă de luna...Citeste mai departe »

OPINII & EDITORIAL

Valentin Naumescu / Momentul ”exploziei” din Asia se apropie: Este posibilă schimbarea regimului din Coreea de Nord?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Problema nord-coreeană nu este, desigur, nouă. Amenințarea confruntării militare în Peninsula Coreeană persistă, cu fluctuațiile cunoscute de la un deceniu la altul,...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Justețe și Justiție. Erorile în care se bălăcește ministrul Toader și momentul de răscruce al clemenței față de corupție

Cristian Grosu

Dl. Tudorel Toader, ministrul Justiției, pare decis să schimbe din temelii Codurile. Pregătește terenul, citează latinește, strecoară ca pe niște aluzii principiile după care...Citeste mai departe »

Gabriel Biriș / Un nou experiment fiscal: Contul defalcat de TVA – sau cum reinventăm roata

Gabriel Biris

După deja discutatele și uitatele subiecte fiscale (impozitul pe gospodării, impozitul pe cifra de afaceri și taxa de solidaritate) care au pus pe jar...Citeste mai departe »

Dan Bădin / Cum ne afectează propunerile de modificări fiscal-bugetare din noul program de guvernare

Dan Bădin

Indiferent de statut profesional, culoare politică sau nivel al veniturilor, cu toții am fost prinși în ultimele zile în febra discuțiilor ocazionate de noul...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Nord Stream 2: cât business, câtă geopolitică și câtă neîncredere istorică? Ce vor spune președinții la Varșovia?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pentru încă două-trei generații de est-europeni de acum înainte, asta dacă nu se întâmplă nimic rău pe continent până atunci, orice proiect...Citeste mai departe »

Câteva explicaţii economice ale luptei politice

Marin Pana

Miza pilonului II al sistemului de pensii, cel al contribuţiilor obligatorii administrate privat o constituie suma strânsă de la lansarea acestui sistem. Sistem menit...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / România sovietică, ocultismul decizional și reforma clasei politice

Cristian Grosu

PSD a ratat încă odată; și intră în siajul stângii franceze – rămânând calat pe combinația de frică, pupulism și prostie întreținută instituțional. Da,...Citeste mai departe »

Andreea Paul / Ordonanța, ANAF-ul și soldații bătăliei cu prețurile de transfer

Andreea Paul

O reglementare mai atentă asupra prețurilor de transfer este necesară, dar ordonanța de guvern dată vinerea trecută nu este suficientă fără voința acțiunilor ferme...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / Patru mesaje certe transmise de întânirea Trump – Iohannis

Cristian Diaconescu

Prin vizita Presedintelui Iohannis la Washington si angajarea dialogului, la cel mai inalt nivel, s-a marcat un moment interesant dar in acelasi timp cat...Citeste mai departe »

Mircea Coșea / Pericolele discursului economic: de la simplificare la manipulare

Mircea Coşea

Ar trebui să ne bucure tendința tot mai evidentă a societății românești de a discuta economie , despre rolul și efectele dezvoltării acesteia asupra...Citeste mai departe »

Cât plătim în plus pentru veniturile mai mari/impozitele mai mici ?

Marin Pana

Oficial ne merge bine. Suntem aproape de 60% cu nivelul de trai faţă de media UE în termeni de putere de cumpărare, salariile au...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Agresiunea împotriva României, încurajată și de ei și de noi

Radu Crăciun

Recent, asistand la prelegerea pe teme de securitate a unui domn general in rezerva, am invatat un nou termen: agresiune acinetica. Probabil ca nici dumneavoastra nu...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cele 4 mari probleme ale salarizării ca mită electorală. Despre compromiterea unui instrument de ordine în economie și societate

Cristian Grosu

1), La prima mare problemă a legii salarizării unitare – muncită vârtos zilele acestea și vândută iresponsabil în ultimele 6-7 luni – o să...Citeste mai departe »

Valentin Lazea / Adevăr și democrație

Valentin Lazea

Rândurile de mai jos constituie reflecții prilejuite de prelegerea „Ştiinţă, adevăr, democraţie. O alianță problematică?” susţinută de dl. profesor universitar dr. Mircea Dumitru, rectorul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / De-euroizarea și aderarea la zona euro: o contradicție?

Daniel Daianu

De ceva timp Banca Nationala a Romaniei publica minute ale sedintelor Consiliului de Administratie. Si in acestea se mentioneaza o tendinta de crestere a...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română