Zece ani de UE (1) / Produsul Intern Brut – evoluția în structură și consecințe

de Marin Pana | 16.11.2016 .

Am apreciat ca fiind utilă prezentarea modului în care ne-am înscris pe traiectoria de intrare în UE din perspectiva evoluției principalelor sectoare economice.

Ritmurile net diferite de dezvoltare reflectă modificările importante intervenite în structura economiei românești într-o perioadă de creștere robustă, comparabilă cantitativ cu cea din perioada socialistă dar pe o cu totul altă formulă de bunăstare.

Combinația maximelor de dezvoltare dintre construcții, intermedieri financiare și tranzacții imobiliare, la care s-a adăugat ritmul mult mai rapid al creșterii comerțului în raport cu producția de bunuri a condus la consecințele ulterioare binecunoscute ale problemelor la plată și la deficitele cronice din schimburile externe.

tabel1

Desigur, o corecție structurală semnificativă în sensul apropierii de practica țărilor occidentale mai dezvoltate era necesară, dar dozajul s-a dovedit a fi exagerat și a pus bazele unor consecințe nefaste ulterioare cu sau fără presiunea crizei financiare intervenite în 2008.

Din această perspectivă, ar mai trebui subliniată neglijarea crasă a sectoarelor de educație și sănătate, care au beneficiat în proporții de mai puțin de o treime din potențial față de creșterea economică. Precum și singurul sector care a evoluat puternic în jos, cel de administrație publică și apărare. Unde, dacă ar fi să ne luăm după numărul de funcționari și salariile lor, accentul negativ a căzut, din greu, pe apărarea națională.

Reducerea fiscalității a stimulat dezvoltarea, dar a creeat o serie de vulnerabilități pe termen mediu și lung, cu care am intrat în Uniunea Europeană. Împreună cu un stat mai puternic din perpectiva PIB și PIB/locuitor dar, pe fond, tot mai slab ca forță financiară după privatizarea unor importante active potențial aducătoare de venituri și cantonarea în regula unor încasări bugetare cu circa o treime sub media UE.

Dacă ne uităm la cum a evoluat structura PIB pe parcursul ultimilor zece ani, nu se observă modificări majore, cu excepția scăderii ponderii agriculturii și creșterii semnificative a sectorului de informații și telecomunicații.

Diminuarea ușoară a ponderii industriei se înscrie în trendul european și rămânem chiar peste media continentală, undeva în apropierea Germaniei. Unde nu suntem deloc în trend este partea de PIB contabilizată de sectorul de stat, care a continuat să scadă ca importanță în formarea PIB și după ce România a intrat în UE.

tabel2

Din păcate, datele oficiale disponibile pentru anul 2015 nu oferă deocamdată valori comparaile pentru sănătate, învățământ, respectiv administrație publică și apărare. Dar ele sunt, cu siguranță, per total, mai mici decât înaintea aderării, ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de avertizare.

Nivelul salariilor din sectorul de stat este un element-cheie pentru calculul contribuției sectorului de stat la formarea PIB și în ultima perioadă s-au luat măsuri de creștere. Însă, deocamdată nu avem datele care să confirme o majorare a ponderii în PIB la nivelul de dinaintea aderării la UE.

De reținut, printr-un mecanism de deflatare, creșterile salariale la bugetari micșorează creșterea economică per total în termeni reali.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că PIB-ul a crescut în termeni reali cu circa 46% în perioada 2000 – 2006.

Pentru ca în intervalul 2007 – 2015 (când a intervenit suprapunerea între excesele bugetare electorale, neacomodarea veniturilor bugetare cu cerințele sociale din Uniune și criza economică mondială) să avanseze cu doar 20%. Asta după ce sporul de 14% din primii doi ani de apartenență la UE a fost ajustat cu aproape opt procente în 2009 și 2010, iar revenirea s-a dovedit a fi destul de anevoioasă.

Publicat la data de 16.11.2016 .

Lasa un comentariu


DIN ACEEASI CATEGORIE

Marin Pana

Atenție la datoria publică, atenție la dobânzi! Nelămuririle anului 2019

Datele publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor referitor la sumele care ar trebui achitate în contul datoriei publice prezintă câteva aspecte ce ar trebui lămurite....Citeste mai departe »

Marin Pana

Semestrul European: un rezumat privind România anului 2017. Datele Bruxelles-ului nu ”bat” deloc cu cele ale Bucureștiului

Comisia Europeană ( CE) arată în raportul de ţară 2017 referitor la România că, inversând tendinţa de consolidare, politica fiscală a devenit prociclică în...Citeste mai departe »

Marin Pana

Lumea mirifică a salariilor și pensiilor din următorii 4 ani: ”we have a problem!”

Ministrul Muncii, Lia Olguța Vasilescu, a confirmat săptămâna trecută într-o emisiune TV aplicarea creșterilor de pensii și salarii pe următorii patru ani, exact aşa...Citeste mai departe »

Marin Pana

Dependența critică a finanțelor României de fluxurile banilor UE: Un tablou

Dată fiind poziţia-cheie a veniturilor din fonduri europene la bugetul de stat pe 2017, prevăzute a fi de circa 20 de miliarde de lei...Citeste mai departe »

Marin Pana

… Și avem deficit comercial pe alimente de 1 mld. de euro: Agricultura românească în UE și soluția de redresare

Potrivit datelor Eurostat, producția agricolă obținută de România în anul trecut s-a ridicat la 15.535,9 milioane euro. Valoare care ne plasează pe locul 8...Citeste mai departe »
Valute 234:
4.5160 lei
4.2610 lei
5.2992 lei

OPINII & EDITORIAL

Cristian Grosu / Penalul Constituțional. Monstrul executiv și libertatea de-a ”fura cu legea”

Cristian Grosu

E împotriva oricărei reguli de gestiune a unui text jurnalistic – să lași la final ”știrea” în sine – dar sper că demonstrația de...Citeste mai departe »

Aurelian Dochia / Să nu fim naivi, Europa cu mai multe viteze există deja!

Aurelian Dochia

În ultimele zile a produs ceva emoție în rândurile europarlamentarilor români o rezoluție redactată de belgianul Guy Verhofstadt și aprobată cu un scor foarte...Citeste mai departe »

Cristian Tudorescu / Patru întrebări cheie despre Fondul Suveran de investiții. Și întrebările cheie ale contribuabililor

Cristian Tudorescu

Se discută în aceste zile din ce în ce mai intens despre Fondul Suveran de Dezvoltare și Investiții (FDSI) al României, despre necesitatea și...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Sorry, e cam șocant: de ce, realmente, NU se poate fără mită în România

Cristian Grosu

Textul de mai jos e pentru cei dispuși să lase ipocrizia de-o parte. Cine nu poate, să nu se obosească. Știm cu adevărat în...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Pe înțelesul tuturor: Decizia CCR privind abuzul în serviciu

Cristi Danilet

Celebra, de acum, OUG 13/2017 și-a propus modificarea textul din Codul penal care reglementa abuzul în serviciu sub pretextul că ar exista o decizie...Citeste mai departe »

Die Hard / Die Easy

Marin Pana

Dacă ar fi să punem marea problemă într-o singură frază, ea ar suna cam așa : Detaşarea de rezultatele economice/implicarea în rezultatele electorale a...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / “Ordinea post-occidentală” a lui Lavrov… Altul e pericolul

Valentin Naumescu

Puncte cheie: De câteva zile se scrie cu emoție și cu frenezie despre noua “ordine post-occidentală”, așa-zisul concept (cam mult spus) lansat de ministrul...Citeste mai departe »

Daniel Dăianu / Euro și “războiul valutar”’: nu economia Germaniei este problema!

Daniel Daianu

Voci din noua administratie republicana reproseaza Germaniei ca ar fi avantajata in relatiile comerciale internationale datorita unui nivel subevaluat al euro –care ar explica...Citeste mai departe »

Radu Crăciun / Ruleta rusească a statisticilor în Balcani: povestea unui tehnocrat

Radu Crăciun

 Pentru ca planuri de cheltuieli bugetare excesiv de optimiste sa para de fapt realiste este nevoie de venituri bugetare estimate in acelasi spirit. Pentru...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Cei puțini și cei mulți: România iminentă și România unei lumi periculoase

Cristian Grosu

Cuvântul cheie al acestor ani e ”ireversibil”. Cheie: exact ca în imn – trecerea pragului critic de la care normalitatea intră în faza de...Citeste mai departe »

Cristian Diaconescu / OUG 13, protestele și statul de drept de la București: o privire de dincolo de granițe

Cristian Diaconescu

Situaţia în România este tensionată din cauza unor proiecte de acte normative, care atât prin conţinut cât mai ales prin modalitatea de promovare au...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / Europa şi lumea se schimbă periculos. Tocmai acum derapează România?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Nu se putea un moment mai prost în care România să cadă în dizgrația Occidentului, pe o temă care marchează o vulnerabilitate...Citeste mai departe »

Cristi Dănileț / Ordonanța de marți noapte pe înțelesul tuturor

Cristi Danilet

Adoptare. În noaptea de 31 ian/1 febr 2017 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 92/2017 Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2017 care...Citeste mai departe »

Valentin Naumescu / „Ucenicul” în acţiune: răscolirea Americii şi a lumii. Unde duce „revoluţia” lui Trump?

Valentin Naumescu

Puncte cheie: Pe măsură ce trec zilele şi apar, una după alta, ordonanţele de la Casa Albă, se conturează tot mai clar profilul intern...Citeste mai departe »

Cristian Grosu / Mocirla statului de drept și inflexiunea istorică: Justiția, de la prestări Servicii la servicii Anticorupție

Cristian Grosu

Azi, în ianuarie 2017, România se află într-un nou – și foarte mare, poate cel mai mare – impas, care-i afectează atât funcționarea pe...Citeste mai departe »

Guvernare cu faţă umana

Cristian Grosu

Cristian Grosu / Doru exportatoru și Constituția lui Doru. Și viața lui Doru în țara lui Doru

N-am să uit niciodată privirea lui Doru (personaj real), în acel miez de zi din acel miez de vară din 1999. Luciditatea sadică cu...Citeste mai departe »

De interes

sigle Centrul de Resurse Juridice Centrul Român de Politici Europene Expert Forum Institutul pentru Politici Publice Pro Democrația România Curată Societatea Academică Română