La obiect

Creşterea exporturilor a depăşit-o pe cea a importurilor. Totuşi, deficitul comercial lunar a atins din nou miliardul de euro

Deficitul comercial pe luna aprilie 2018 a trecut din nou pragul de 1 miliard de euro, deşi, pentru prima dată în acest an, ritmul de… Mai mult

11.06.2018

Analiză

Un (nou) paradox: Datoria publică scade ca pondere în PIB – costul crește, odată cu dobânda la care ne împrumutăm. Observaţii

Deşi datoria externă pe termen mediu şi lung (DETML) a scăzut sistematic în ultimii patru ani prin raportare la PIB, suma plătită pentru această datorie… Mai mult

10.06.2018

La obiect

Familiile cu copii: România în context european

Ceva mai puţin de 35% dintre cele circa 7,5 milioane de familii din România au avut copii în întreţinere anul trecut, potrivit datelor publicate de… Mai mult

07.06.2018

Evenimentul

”Argumentele revocării procurorului se subsumează competenţei discreţionare a ministrului justiţiei”: Motivarea CCR care îl obligă pe președinte să o demită pe Laura Kovesi

Decizia CCR privind refuzul președintelui României de a o revoca pe Laura Codruța Kovesi din funcția de procuror-șef al DNA, la cererea ministrului Justiției, a… Mai mult

07.06.2018

Zece ani de UE (1) / Produsul Intern Brut – evoluția în structură și consecințe

de Marin Pana 16.11.2016

Am apreciat ca fiind utilă prezentarea modului în care ne-am înscris pe traiectoria de intrare în UE din perspectiva evoluției principalelor sectoare economice.

Ritmurile net diferite de dezvoltare reflectă modificările importante intervenite în structura economiei românești într-o perioadă de creștere robustă, comparabilă cantitativ cu cea din perioada socialistă dar pe o cu totul altă formulă de bunăstare.

Combinația maximelor de dezvoltare dintre construcții, intermedieri financiare și tranzacții imobiliare, la care s-a adăugat ritmul mult mai rapid al creșterii comerțului în raport cu producția de bunuri a condus la consecințele ulterioare binecunoscute ale problemelor la plată și la deficitele cronice din schimburile externe.

tabel1

Desigur, o corecție structurală semnificativă în sensul apropierii de practica țărilor occidentale mai dezvoltate era necesară, dar dozajul s-a dovedit a fi exagerat și a pus bazele unor consecințe nefaste ulterioare cu sau fără presiunea crizei financiare intervenite în 2008.

Din această perspectivă, ar mai trebui subliniată neglijarea crasă a sectoarelor de educație și sănătate, care au beneficiat în proporții de mai puțin de o treime din potențial față de creșterea economică. Precum și singurul sector care a evoluat puternic în jos, cel de administrație publică și apărare. Unde, dacă ar fi să ne luăm după numărul de funcționari și salariile lor, accentul negativ a căzut, din greu, pe apărarea națională.

Reducerea fiscalității a stimulat dezvoltarea, dar a creeat o serie de vulnerabilități pe termen mediu și lung, cu care am intrat în Uniunea Europeană. Împreună cu un stat mai puternic din perpectiva PIB și PIB/locuitor dar, pe fond, tot mai slab ca forță financiară după privatizarea unor importante active potențial aducătoare de venituri și cantonarea în regula unor încasări bugetare cu circa o treime sub media UE.

Dacă ne uităm la cum a evoluat structura PIB pe parcursul ultimilor zece ani, nu se observă modificări majore, cu excepția scăderii ponderii agriculturii și creșterii semnificative a sectorului de informații și telecomunicații.

Diminuarea ușoară a ponderii industriei se înscrie în trendul european și rămânem chiar peste media continentală, undeva în apropierea Germaniei. Unde nu suntem deloc în trend este partea de PIB contabilizată de sectorul de stat, care a continuat să scadă ca importanță în formarea PIB și după ce România a intrat în UE.

tabel2

Din păcate, datele oficiale disponibile pentru anul 2015 nu oferă deocamdată valori comparaile pentru sănătate, învățământ, respectiv administrație publică și apărare. Dar ele sunt, cu siguranță, per total, mai mici decât înaintea aderării, ceea ce ar trebui să se constituie într-un semnal de avertizare.

Nivelul salariilor din sectorul de stat este un element-cheie pentru calculul contribuției sectorului de stat la formarea PIB și în ultima perioadă s-au luat măsuri de creștere. Însă, deocamdată nu avem datele care să confirme o majorare a ponderii în PIB la nivelul de dinaintea aderării la UE.

De reținut, printr-un mecanism de deflatare, creșterile salariale la bugetari micșorează creșterea economică per total în termeni reali.

În fine, dar nu în ultimul rând, trebuie subliniat că PIB-ul a crescut în termeni reali cu circa 46% în perioada 2000 – 2006.

Pentru ca în intervalul 2007 – 2015 (când a intervenit suprapunerea între excesele bugetare electorale, neacomodarea veniturilor bugetare cu cerințele sociale din Uniune și criza economică mondială) să avanseze cu doar 20%. Asta după ce sporul de 14% din primii doi ani de apartenență la UE a fost ajustat cu aproape opt procente în 2009 și 2010, iar revenirea s-a dovedit a fi destul de anevoioasă.

Mergeți în homepage ›

Publicat la data de 16.11.2016

Lăsați un comentariu


Stiri

Joseph Daul, președinte PPE: Cartelul Plahotniuc-Dodon le-a furat cetățenilor Republicii Moldova ultimul lor drept democratic

Victor Bratu

Partidul Popular European (PPE) este revoltat de decizia de invalidare a mandatului primarului ales în mod democratic la Chișinău, Andrei Năstase. În urma anunțului Judecătoriei… Mai mult

Europa

UE răspunde în oglindă în războiul comercial cu SUA: lista produselor americane suprataxate cu 25%. Îngrijorări ale BCE

Adrian N Ionescu

Comisia Europeană (CE) a decis ca, începând de vineri, o serie de produse americane să fie taxate la vamă cu 25%, valoarea tarifelor ridicându-se la… Mai mult

Stiri

Dan Șova, condamnat definitiv la 3 ani de închisoare cu executare, în Dosarul CET Govora

Vladimir Ionescu

Fostul ministru al Transporturilor Dan Șova (PSD) a fost condamnat de un complet al Înaltei Curți de Casație și Justiție la o pedeapsă de trei ani… Mai mult

Stiri

Refuzul unui loc de muncă anulează dreptul la ajutor social- proiect de lege votat în Camera Deputaților

Razvan Diaconu

Deputaţii au adoptat, miercuri, un proiect de lege prin care dreptul la ajutor social încetează în cazul refuzului unui loc de muncă oferit. Decizia, anunță… Mai mult

Europa

Germania şi Franţa analizează ideea unui fond special de stimulare a reformelor structurale în statele UE

Adrian N Ionescu

Reformele structurale din ţările membre UE ar putea fi încurajate prin înfiinţarea unui fond special, care să ofere acestora stimulente financiare în acest scop, potrivit… Mai mult

Stiri

Consilierul prezidențial Simina Tănăsescu a demisionat. Contextul

Vladimir Ionescu

Simina Tănăsescu (foto), consilier prezidențial pe probleme juridice, a demisionat miercuri, pe fondul controverselor declanșate de o întâlnire pe care a avut-o cu judecătorul CCR Petre Lăzăroiu.… Mai mult

Europa

Infrastructura de transport din România are nevoie de 70 mld. euro – dublu față de resurse

Adrian N Ionescu

Nevoile de investiţii în infrastructura de transport a României depăşesc 70 miliarde de euro, în timp ce resursele disponibile până în 2030 sunt de 36… Mai mult