Prețurile au scăzut în luna iulie 2015 cu 0,17%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Alimentele au continuat să se ieftinească, urmare a propagării ultimelor efecte ale diminuării cotei de TVA (tot cu -0,17%), în timp ce produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,48% iar tarifele serviciilor s-au majorat cu 0,09%.
Cea mai importantă influență negativă asupra indicelui general al prețurilor a avut-o majorarea prețului la gazele naturale livrate populației (+11,23%), care a determinat un efect de +0,37% pe IPC. Această decizie administrativă a fost contrabalansată parțial de scăderea prețurilor la medicamente (-3,53%), care a dus la o ieftinire pe total IPC de -0,13%.
La produsele alimentare, trebuie menționat că s-au ieftinit față de luna anterioară atât legumele (-10,27%) cât și fructele (-1,04%). La acestea din urmă, avem de-a face cu o rezultantă între scăderea prețurilor la fructele proaspete (-3,87%) și majorarea celor consemnate la citrice și alte fructe meridionale (+2,56%). A treia componentă a trio-ului prețurilor volatile, ouăle, s-au scumpit cu 1,27%.
Revenirile prețurilor peste nivelul din iunie au fost limitate și minime ca amplitudine, dar merită prezentate deoarece produsele în cauză sunt unele de bază. Astfel, am avut un mic plus de 0,18% la carnea de porcine, 0,12% la ulei comestibil, tot 0,12% la telemea de vacă și 0,06% la zahăr.
Dacă facem trimitere, pe segmentul produselor nealimentare, și la ieftinirea combustibililor (-0,56%), putem pune că păstrarea IPC lunar în domeniul negativ în cele din urmă s-a datorat acestui factor extern, fără legătură cu măsurile luate pe plan intern.
O contribuție benefică a venit pe segmentul serviciilor din partea serviciilor de telefonie, care s-au ieftinit cu 0,66% ( de la începutul acestui an au rămas în teritoriul negativ cu -0,46%), urmare a modificării cursului mediu euro/leu la care se face calculul facturilor (de la 4,4682 lei/euro în iunie la 4,4385 lei/euro în iulie, adică exact cele două treimi de procent amintite mai sus).
Oarecum paradoxal, creșterea medie a prețurilor pe ultimele 12 luni în raport cu cele 12 luni anterioare a rămas pozitivă și a fost de 0,5% potrivit metodologiei naționale, respectiv 0,7% potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum IAPC. Avem astfel, valori negative ale inflației lunare și ale inflației anuale (-1,67%) dar pozitive ale inflației medii anuale.
Explicația vine din șocul puternic adminstrat asupra IPC prin generalizarea cotei reduse la produse alimentare, grupă cu o pondere foarte mare din perspectivă europeană în coșul de consum al românilor.
Astfel, indicatorul CORE 2 ajustat, asupra căruia acționează politica monetară, s-a confuntat în iunie 2015 cu o valoare excepțională de -4,19%. Valoare situată, din motive conjuncturale, chiar peste nivelul de circa 3,5% rezultat din transmiterea integrală a efectelor scăderii TVA la alimente în prețurile practicate.
De reținut, transmiterea în diminuarea prețurilor a scăderii taxelor aplicate de stat s-a situat semnificativ peste așteptări (undeva la 85% față de cele 60% – 65% estimate în prealabil), ceea ce a accentuat impresia falsă a tendinței de scădere a prețurilor. În fapt, acest fenomen s-a produs numai la raft și nu la producător, unde tensiunile acumulate în perioada de austeritate au început să se simtă.
Pe măsură ce se vor întâlni cererea sporită ca urmare a majorărilor de venituri cu necesitatea de păstra adaosul comercial peste prețurile care deja se mișcă în sus la producător, se va contura o reluare (să sperăm moderată și controlabilă) a procesului inflaționist. Deocamdată, aparențele statistice maschează formarea a ceea ce este numit în meteorologie ”furtuna perfectă”, cu temperaturi ce pot scădea brusc și din senin.
Atenție, pe de o parte, indicele prețurilor producției industriale s-a mișcat în ultimele două luni cu circa 0,2% – 0,3% în sus. Urmare nu atât a pieței interne ( care a marcat o medie +0,1% ) ci a pieței externe, unde se produc modificări semnificative (+0,5%).
Pe de altă parte, nici seceta nu se anunță a fi de bun augur. Din perspectiva păstrării prețurilor la produsele alimentare, chiar dacă putem apela fără probleme la importuri, apare ca esențială păstrarea cursului de schimb față de euro. Ceea ce reclamă prudență maximă în politica salarială și păstrarea competitivității externe.
