Vot la Strasbourg: Mecanismele de tăiere a banilor europeni pentru țările care nu respectă statul de drept

Parlamentul European a votat joi regulamentul ”privind protecția bugetului Uniunii în cazul unor deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept în statele membre”. Proiectul a fost adoptat cu 397 de voturi ”pentru”, 158 de voturi ”împotrivă” şi 69 de abţineri.

Pentru a deveni lege în întreaga UE, regulamentul mai trebuie votat în Consiliu- o procedură relativ simplă din moment ce inițiativa a avut ca raportori doi reprezentanți, unul de la grupul socialist și democrat, celălat de la grupul popularilor europeni.

În plus, în toate cele trei comisii parlamentare aflate în circuitul de avizare, textul a fost amendat cu propuneri chiar mai restrictive decât varianta inițială.

Mesajul socialiștilor: Niciun guvern nu poate încălca valorile noastre comune fără să suporte consecințe

După vot, socialiștii europeni, grup politic european la care este afiliat și PSD, au transmis public mesajul: ”Astăzi, odată cu aprobarea regulamentului de protecție a bugetului UE, întreg Parlamentul trimite un mesaj clar tuturor guvernelor și forțelor politice care privesc Europa drept un loc în care poți comanda à la carte, unde fiecare poate să beneficieze de fondurile europene pe de-o parte, iar pe de altă parte e liber să privească cu dispreț valorile europene și respectarea statului de drept.”

Eider Gardiazabal Rubial, raportor din partea S&D, a afirmat: ”UE nu este un club de business, ci o Uniune a valorilor și a principiilor. Cred însă că pedepsele aplicate celor care încalcă statul de drept nu sunt suficiente și în final am reușit să includem și evaziunea fiscală și optimizarea fiscală între practicile dăunătoare bugetului european. Respectul valorilor comune este unul dintre pilonii pe care s-a cșădit UE. Niciun guvern nu poate încălca aceste valori fundamentale fără să suporte consecințe.”

Cum au votat românii

Contrar poziției oficiale a familiei europene la care sunt afiliați, europarlamentarii PSD Andi Cristea, Doru Frunzulică, Maria Grapini, Dan Nica, Ioan-Mircea Paşcu, Emilian Pavel, Răzvan Popa, Ciprian Tănăsescu, Claudia Ţapardel şi Gabriela Zoană au votat împotriva regulamentului. La fel, Norica Nicolai (ALDE).

În favoarea documentului au votat Daniel Buda, Marian-Jean Marinescu, Siegfried Mureşan, Cristian Preda, Monica Macovei şi Theodor Stolojan.

Singurul europarlamentar PSD care a votat pentru adoptare este Damian Drăghici.

Detalii ale regulamentului adoptat, în cele ce urmează:

Definiția statului de drept și a deficienței generalizate

Potrivit documentului adoptat, se aplică următoarele definiții:

(a) „statul de drept” se referă la valoarea Uniunii consacrată la articolul 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană, care include principii precum legalitatea – care implică un proces transparent, responsabil, democratic și pluralist de adoptare a legilor – securitatea juridică, interzicerea caracterului arbitrar în exercitarea competențelor executive, o protecție jurisdicțională efectivă asigurată de instanțe independente, inclusiv a drepturilor fundamentale, separarea puterilor în stat și egalitatea în fața legii;
(b) „deficiență generalizată în ceea ce privește statul de drept” înseamnă o practică sau o omisiune larg răspândită ori recurentă sau o măsură luată de autoritățile publice care afectează statul de drept;

Regulamentul: Unde se uită UE

Comisia Europeană poate stabili că statul de drept este amenințat dacă sunt subminate una sau mai multe dintre următoarele:

• funcționarea corespunzătoare a autorităților din statul membru vizat care execută bugetul Uniunii, în special în contextul procedurilor de atribuire a contractelor de achiziții publice sau de acordare a granturilor, atunci când asigură monitorizarea și efectuează controale
• funcționarea corespunzătoare a organelor de urmărire penală cu privire la urmărirea penală a fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii;
• controlul jurisdicțional efectiv de către instanțe independente al acțiunilor sau al omisiunilor autorităților menționate la literele (a) și (b);
• prevenirea și sancționarea fraudei, a corupției sau a altor încălcări ale legislației Uniunii având legătură cu execuția bugetului Uniunii și impunerea de către instanțele sau de către autoritățile administrative naționale de sancțiuni eficiente și disuasive în ceea ce privește destinatarii;
• recuperarea fondurilor plătite în mod necuvenit;
• cooperarea eficace și în timp util cu Oficiul european de luptă antifraudă și cu Parchetul European în cursul anchetelor sau al urmăririlor penale inițiate de acestea în temeiul propriilor acte juridice și în conformitate cu principiul cooperării loiale

Următoarele fapte pot, în special, să fie considerate deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept:

• periclitarea independenței sistemului judiciar;
• faptul de a nu preveni, corecta și sancționa decizii arbitrare sau ilegale ale autorităților publice, inclusiv ale autorităților de asigurare a respectării legii, faptul de a nu pune la dispoziție resursele financiare și umane, afectând funcționarea corespunzătoare a acestora, sau nerespectarea obligației de a garanta absența conflictelor de interese;
• limitarea disponibilității și a eficacității căilor de atac, inclusiv prin intermediul unor norme procedurale restrictive, neexecutarea hotărârilor judecătorești sau limitarea anchetării, a urmăririi penale sau a sancționării efective ale încălcărilor legii

Pentru a asista Comisia, un grup de experți independenți în domeniul dreptului constituțional și financiar, compus dintr-un expert numit de parlamentul național al fiecărui stat membru și cinci experţi numiți de Parlamentul European, va evalua situația în toate statele membre, anual, și va publica un rezumat al concluziilor sale.

Ce se poate întâmpla

Se pot adopta una sau mai multe dintre următoarele măsuri adecvate:

În cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii directe sau indirecte în temeiul Regulamentului financiar și  destinatarul este o entitate guvernamentală:

• suspendarea plăților sau a execuției angajamentului juridic sau rezilierea angajamentului juridic
• interzicerea încheierii de noi angajamente juridice

În cazul în care Comisia execută bugetul Uniunii în cadrul gestiunii partajate în temeiul Regulamentului financiar:

• suspendarea aprobării unuia sau mai multor programe sau modificarea acestuia (acestora);
• suspendarea angajamentelor;
• reducerea angajamentelor, inclusiv prin intermediul unor corecții financiare sau al unor transferuri către alte programe de cheltuieli;
• reducerea prefinanțării;
• întreruperea termenelor de plată;
• suspendarea plăților

Măsurile adoptate sunt proporționale cu natura, gravitatea și amploarea deficienței constatate. În măsura posibilului, măsurile vizează acțiunile Uniunii afectate sau care ar putea fi afectate de deficiența respectivă

Cine decide sancțiunea

În cazul în care Comisia constată că are motive rezonabile de a considera că sunt îndeplinite condițiile prevăzute la articolul 3 (Măsuri), aceasta trimite statului membru respectiv o notificare scrisă, precizând motivele care stau la baza constatărilor sale.

Comisia poate lua în considerare toate informațiile relevante, inclusiv hotărârile Curții de Justiție a Uniunii Europene, rapoartele Curții de Conturi, precum și concluziile și recomandările organizațiilor internaționale relevante.

Comisia poate solicita orice informații suplimentare de care are nevoie pentru evaluarea sa, atât înainte, cât și după ce a făcut o constatare în temeiul alineatului (1).

Statul membru vizat furnizează toate informațiile cerute și poate face observații într-un termen stabilit de Comisie, care nu poate fi mai scurt de o lună de la data notificării constatării. În observațiile sale, statul membru poate propune adoptarea unor măsuri de remediere.

În cazul în care consideră că s-a stabilit existența unei deficiențe generalizate în ceea ce privește statul de drept, Comisia prezintă Consiliului o propunere pentru un act de punere în aplicare privind măsurile adecvate. Consiliul, hotărând cu majoritate calificată, poate modifica propunerea Comisiei și poate adopta textul modificat drept decizie a Consiliului.

Cu excepția cazului în care decizia prevede altfel, guvernul ar trebui să continue implementarea programului sau fondului UE respectiv și să efectueze plăți către beneficiarii finali, cum ar fi cercetătorii sau organizațiile societății civile.

Comisia va prezenta o propunere Parlamentului şi miniștrilor UE de a transfera o sumă care să corespundă valorii măsurilor propuse în rezerva bugetară. Odată ce Comisia Europeană stabilește că deficienţele au fost remediate, suma blocată ar fi deblocată folosind aceeași procedură.