Creșterea prețurilor în aprilie 2015 a fost de 0,47%, potrivit datelor comunicate de Institutul Național de Statistică. Rezultatul mai slab decât în aceeași lună a anului trecut a dus aproape la dublarea bruscă a inflației anuale de la 0,65% până la 1,16%. Nivel la care nu a mai fost atins în ultimele șase luni, mai exact din luna noiembrie 2014.
Creșterea indicelui general al prețurilor a fost determinată în proporție de trei cincimi de majorarea prețurilor la alimente cu 0,75%.
Produsele nealimentare s-au scumpit cu 0,32% iar serviciile au înregistrat o creștere a tarifelor de 0,31%. La fiecare dintre aceste categorii, marea majoritate a prețurilor au rămas aproape constante dar a existat o cauză principală a scumpirilor, puternic localizată.
La produsele alimentare, fructele s-au scumpit cu 6,94% ( cu un avans al prețurilor de 13,04% la fructe proaspete) iar legumele cu 5,14% de la o lună la alta ( cauza principală, eternul cartof – pomme de terre adică măr de pământ în lb. franceză- , care a fost ”reevaluat” în sus cu 13,06%).
Această ”volatilitate vegetală” fost suficientă pentru a induce un efect de +0,34% pe IPC, adică a contribuit cu peste 70% la scumpirea generală.
De reținut pentru cei cărora li s-a părut că nu au importanță piețele en-gros și depozitele în care să se constituie stocuri de legume și fructe, creșterea prețurilor de la începutul acestui an a fost de 18,90% la grupa fructe și conserve din fructe și de 18,40% la grupa legume și conserve de legume. Ori, aceste două grupe însumează 5,78% din coșul de consum, adică mai mult decât pâinea.
Altmiteri, celălat produs de referință al prețurilor volatile, ouăle, s-a ieftinit în luna mai cu 4,05% iar carnea și preparatele din carne (-0,23%), peștele (-0,06%) laptele și produsele lactate (-0,34%), zahărul (-0,93%) și uleiul comestibil (-0,05%) au avut toate prețuri în scădere față de luna precedentă. Ceea ce ar trebui să ne pună serios pe gânduri în privința modalității prin care o disfuncție izolată afectează întreaga piață de alimente.
Pe segmentul produselor nealimentare, combustibilii au fost cei care au stricat stabilitatea prețurilor, cu o scumpire de 1,25% ce a generat un efect de 0,10% pe IPC. În rest, modificările de prețuri au fost minore, cu mici excepții, situate undeva în jur de +0,3% la încălțăminte, autoturisme și țigări. Detergenții s-au ieftinit cu 0,06%.
Contribuția mică, dar necesară, pentru completarea influenței pe IPC a venit pe segmentul serviciilor, din partea serviciilor de telefonie, care s-au scumpit cu 0,66% ( deși, de la începutul acestui an au rămas în teritoriul negativ cu -0,29%), urmare a modificării cursului mediu euro/leu la care se face calculul facturilor (de la 4,4166 lei/euro în aprilie la 4,4469 lei/euro în mai, majorare ce reflectă aproape exact scumpirea menționată).
Creșterea medie a prețurilor pe ultimele 12 luni în raport cu cele 12 luni anterioare a fost de 1,2% potrivit metodologiei naționale dar 1,3% potrivit indicelui armonizat al prețurilor de consum IAPC. De reținut, acesta din urmă este utilizat la nivel european pentru a asigura comparabilitatea între țări și constituie indicatorul de creștere a prețurilor luat în considerație pentru îndeplinirea criteriilor de la Maastricht.
Inflația controlată direct prin politica monetară, CORE 2, s-a situat la doar 0,06%, ceea ce înseamnă că majorarea prețurilor din mai a avut un caracter conjunctural. Prețurile volatile (grupa legume-fructe-ouă) au acționat în sensul creșterii indicelui prețurilor, la fel ca și combustibilii, iar împreună au dat aproape întreaga inflație lunară.
Din fericire pentru riscul de a ieși iar din criteriul de la Maastricht referitor la inflație, odată cu creșterea veniturilor la 1 iulie 2015 prin majorarea salariului minim pe economie și aplicarea unor noi măsuri de protecție socială, în luna iunie vor apare deja primele efecte ale reducerii generalizate a TVA la alimente.
Rămâne de văzut în ce proporție se va face transmiterea în diminuarea prețurilor a scăderii taxelor aplicate de stat.
Reamintim că limita teoretică este de 12,1% scădere de preț la produse care însumează cam 30% din coșul de consum, ceea ce ar duce la o diminuare cu 3,6% a indicelui prețurilor de consum. O transmitere de 50% ( jumătate din câștig la comercianți și jumătate la consumatori) ar anula, practic, creșterea de prețuri consemnată de la începutul acestui an și situată la 1,78%.
